Revenit de la la Bruxelles cu promisiunea unui sprijin financiar de 1,9 miliarde euro, premierul Vlad Filat a dat detalii despre sursele asistenţei şi domeniile în care va fi îndreptată.
O parte din asistenţa de 2,6 miliarde de dolari reprezintă sumele pe care Republica Moldova le-a negociat deja, a precizat prim-ministrul. Este vorba de acordul de aproximativ 600 milioane dolari cu FMI şi cele peste 270 milioane acordate de guvernul american în cadrul Corporaţiei "Provocările Mileniului".
În baza acordului de asistenţă semnat la Bruxelles, comunitatea europeană va mai acorda Moldovei 500 milioane de euro, ţările membre ale UE - peste 187 milioane de euro, dintre care 102 milioane din partea României, SUA - peste 227 milioane euro, iar organismele financiare internaţionale - aproximativ un miliard de euro.
Aproape jumătate din asistenţa promisă Republicii Moldova va veni sub formă de granturi, iar altă jumătate – sub forma de credite cu o rată a dobânzii de cel mult 1,2 la sută şi o perioadă de graţie de 5 - 10 ani, a mai precizat premierul. Banii, spune el, vor fi cheltuiţi pentru drumuri, apa, canalizare, justitie si sprijinirea businessului.
Republica Moldova este însă în prag de anticipate, ceea ce înseamnă că soarta guvernului Filat este incertă. Cum ar putea afecta alegerile planurile legate de primirea acestei asistenţe? Iată cum răspunde premierul acestei întrebări:
Vlad Filat: „Banii au fost alocați Republicii Moldova, și nu unui partid. Acest proces va continua atâta timp cât Moldova va avea același parcurs“.
Şi analistul Valeriu Prohniţchi crede că programele de finanţare a RM ar putea fi oprite doar în cazul în care următorul executiv îşi va modifica radical viziunea de dezvoltare în raport cu cea expusă la Bruxelles de actualul guvern. Pe ce ar trebui cabinetul să se concentreze în acest moment este sporirea capacităţii de absorbţie a fondurilor externe, atrage atenţia analistul.
Valeriu Prohnițchi: „Capacitatea de absorbţie este extrem de limitată. Ce trebuie să facă guvernul – trei lucruri majore – să asigure un sistem de achiziţii publice care ar asigura transparenţă, concurentă între companii şi ar exclude tender-uri aranjate. Doi – să nu existe nici un fel de conexiuni între business şi politcă. Trei – sunt necesare sisteme transparente de management şi raportare financiară.”
Deşi pare imensă, suma asistenţei promisă Republicii Moldova nu este foarte mare în raport cu necesităţile ţării, apreciază Prohniţchi. Prin urmare, executivul trebuie să se gândească cum să atragă surse investiţionale private în plus la cele ce figurează în acordul semnat săptămâna trecută la Bruxelles.
O parte din asistenţa de 2,6 miliarde de dolari reprezintă sumele pe care Republica Moldova le-a negociat deja, a precizat prim-ministrul. Este vorba de acordul de aproximativ 600 milioane dolari cu FMI şi cele peste 270 milioane acordate de guvernul american în cadrul Corporaţiei "Provocările Mileniului".
În baza acordului de asistenţă semnat la Bruxelles, comunitatea europeană va mai acorda Moldovei 500 milioane de euro, ţările membre ale UE - peste 187 milioane de euro, dintre care 102 milioane din partea României, SUA - peste 227 milioane euro, iar organismele financiare internaţionale - aproximativ un miliard de euro.
Aproape jumătate din asistenţa promisă Republicii Moldova va veni sub formă de granturi, iar altă jumătate – sub forma de credite cu o rată a dobânzii de cel mult 1,2 la sută şi o perioadă de graţie de 5 - 10 ani, a mai precizat premierul. Banii, spune el, vor fi cheltuiţi pentru drumuri, apa, canalizare, justitie si sprijinirea businessului.
Republica Moldova este însă în prag de anticipate, ceea ce înseamnă că soarta guvernului Filat este incertă. Cum ar putea afecta alegerile planurile legate de primirea acestei asistenţe? Iată cum răspunde premierul acestei întrebări:
Vlad Filat: „Banii au fost alocați Republicii Moldova, și nu unui partid. Acest proces va continua atâta timp cât Moldova va avea același parcurs“.
Şi analistul Valeriu Prohniţchi crede că programele de finanţare a RM ar putea fi oprite doar în cazul în care următorul executiv îşi va modifica radical viziunea de dezvoltare în raport cu cea expusă la Bruxelles de actualul guvern. Pe ce ar trebui cabinetul să se concentreze în acest moment este sporirea capacităţii de absorbţie a fondurilor externe, atrage atenţia analistul.
Valeriu Prohnițchi: „Capacitatea de absorbţie este extrem de limitată. Ce trebuie să facă guvernul – trei lucruri majore – să asigure un sistem de achiziţii publice care ar asigura transparenţă, concurentă între companii şi ar exclude tender-uri aranjate. Doi – să nu existe nici un fel de conexiuni între business şi politcă. Trei – sunt necesare sisteme transparente de management şi raportare financiară.”
Deşi pare imensă, suma asistenţei promisă Republicii Moldova nu este foarte mare în raport cu necesităţile ţării, apreciază Prohniţchi. Prin urmare, executivul trebuie să se gândească cum să atragă surse investiţionale private în plus la cele ce figurează în acordul semnat săptămâna trecută la Bruxelles.
