Linkuri accesibilitate

12.04 - Chișinău: Comuniștii refuză să sprijine privatizarea în vinificație și tutunărit


Prin blocarea privatizării de către comunişti se încearcă o destabilizare a situaţiei politice.



12 aprilie 2000

Actualitatea în Republica Moldova.

Comuniștii refuză să sprijine privatizarea în vinificație și tutunărit.

Dan Ionescu: Miercuri preşedintele Petru Lucinschi a trimis o telegramă de compasiune omologului său român, Emil Constantinescu, în legătură cu pierderile provocate de inundaţiile masive din ultimele zile. În telegramă se spune, printre altele: „În aceste clipe grele va exprimăm, în numele poporului Republicii Moldova şi al meu personal, Dumneavoastră şi poporului român, profunda noastră compasiune şi solidaritate, precum şi disponibilitatea Republicii Moldova de-a acorda, în măsura posibilităţilor, ajutor pentru persoanele sinistrate”.
În altă ordine de idei, premierul Dumitru Braghiş a făcut astăzi o serie de declaraţii interesante, inclusiv una pe tema refuzului comuniştilor de a vota în favoarea privatizării industriilor vinului şi tutunului. Relatează corespondentul nostru la Chişinău, Radu Benea
.

Secretarul doi al Partidului Comuniştilor, deputatul Andrei Neguţă, a declarat astăzi presei, că grupul său parlamentar a decis să nu sprijine legile de privatizare a obiectivelor din vinificaţie şi tutunărit. Să menţionăm, că dezizia comuniştilor survine la numai câteva zile, după ce liderul lor, Vladimir Voronin, declarase că formaţiunea sa este dispusă să sprijine legile de privatizare, în noua variantă propusă de Guvern şi aprobată de Fondul Monetar Internaţional. Solicitat de jurnalişti să se pronunţe asupra acestor schimbări bruşte de poziţie, primul ministru Dumitru Braghiş a declarat astăzi, în cadrul unui briefing, că va încerca, totuşi, să convingă deputaţii comunişti să voteze pentru privatizare. El a accentuat, că până la sfârşitul săptămânii curente mai este timp pentru satisfacerea tuturor condiţiilor, înaintate de Fondul Monetar Internaţional pentru deblocarea creditării Republicii. Exprimând un punct de vedere optimist, Braghiş consideră, că Parlamentul va reuşi să adopte legile cerute.

Reamintim că acestea sunt bugetul asigurărilor sociale, legea compensaţiilor nominale, legile despre privatizare şi legea despre notariat. Întrebat dacă prin blocarea privatizării de către comunişti se încearcă o destabilizare a situaţiei politice, care ar duce în consecinţă la demiterea guvernului, premierul Dumitru Braghiş a declarat: „Dacă vom ajunge la sfârşitul săptămânii şi nu se vor vota una din legile, care s-au convenit, atunci, cred, că ne vom aduna sâmbătă, sau vineri încă şi vom discuta. Vom decide ce vom face mai departe. Sunt diferite variante. Sunt posibilităţi de a cere demisia. Sunt posibilităţi de a încerca de a continua lucrul de mai departe, chiar şi în condiţiile nedeschiderii unei finanţări din extern. Totul depinde de atitudinea pe care o vor avea, inclusiv şi Parlamentul. După ce va fi o declaraţie respectivă da sau nu în continuarea relaţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.”

În alt context, premierul a fost întrebat ce variantă de rezervă are Guvernul pentru cazul în care la 15 aprilie concernul rus Gazprom ar putea sista, din nou, livrările de gaze naturale, deoarece este cunoscut faptul că Republica Moldova nu reuşeşte să respecte calendarul de achitare a datoriilor şi a plăţilor curente. Dumitru Braghiş a răspuns, că pentru a se evita sistarea livrărilor s-a decis să se recurgă la cotractarea de credite pe termen foarte scurt, de o zi sau două, de la băncile comerciale din Republica Moldova, dar şi de la banca rusă GazpromBank.

Premierul a evitat să spună, ce dobânzi vor fi percepute pentru astfel de credite şi cine le va achita: „S-a propus o schemă, care lucrează printr-un fel de credit, care practic timp de o zi două poate fi plătită. Adică banca rusă oferă un credit, de exemplu companiei respective moldoveneşti. Banii sunt transferaţi în contul datoriei, sau la cel care s-a achitat cu gazul, deci plăteşte mai departe. Deci e un lanţ de transferuri, care timp de o zi poate să închidă creditul, maximum în două.”

Premierul a recunoscut, că nici prin această modalitate nu pot fi stinse achitările curente. Marţi Chişinăul mai avea de achitat Gazpromului 4,5 milioane de dolari. Cât priveşte datoriile faţă de compania naţională de electricitate din România, de peste 32 milioane de dolari, Dumitru Braghiş a declarat: „Problema livrărilor de energie electrică din România este destul de grea din câteva considerente. Prima: totuşi, trebuie să ne clarificăm cu datoria şi pe urmă să încercăm să punem problema unor livrări adăugătoare. A doua problemă: deci noi mergem la privatizarea reţelelor de distribuţie. În perspectivă, nu Moldtranselectro, dar reţelele astea de perspectivă vor procura energia. De aceea, nu are sens astăzi să semnăm un acord sau un contract de lungă durată, care ne va lega şi pe noi şi pe partea română de ceva poziţii, ce pot fi neacceptate de cei, de care vor fi privatizate reţelele respective. Cred, că în perioada aceasta de privatizare a reţelelor cumva vom soluţiona şi problemele acestea.”

Întrebat, ce modalităţi de stingere a datoriilor pentru livrările de energie vor fi abordate la 24 aprilie la Bucureşti, în cadrul şedinţei Comisiei mixte înterministeriale, premierul a precizat: „Posibil, va fi pusă în discuţie problema transformării datoriei între doi agenţi economici într-o datorie de stat, pentru a vedea posibilitatea de rambursare din contul bugetului de stat. Posibil.”

Din Chişinău, Radu Benea, Radio Europa Liberă.

*

Dan Ionescu: Refuzul comuniştilor pentru a-şi da votul pentru privatizarea celor două industrii cheie pentru economia moldoveană a avut şi o urmare mai puţin aşteptată. Potrivit agenţiei de ştiri ruse Interfax, atitudinea comuniştilor l-a determinat pe preşedintele Lucinschi să renunţe la un concediu pe care urma să-l pentreacă împreună cu familia, în perioada 12-24 aprilie, în staţiunea balneară Kislovodsk din Sudul Rusiei. Potrivit aceleeaţi surse preşedintele va încerca să-i convingă pe deputaţi să aprobe proiectele de legi, cerute de Fondul Monetar Internaţional.
XS
SM
MD
LG