Joi seara, la câteva ore după ce a semnat tratatul START II, preşedintele Statelor Unite Barack Obama s-a întâlnit la Praga cu liderii din 11 ţări est-europene. Cina de lucru de la reşedinţa ambasadorului american în Cehia s-a desfăşurat în absenţa presei.
Premierul Cehiei Jan Fischer a spus ulterior că discuţiile preşedintelui Obama cu liderii est-europeni au avut ca teme principale angajamentul Alianţei Nord-Atlantice în Afganistan, relaţiile est-europenilor cu Federaţia Rusă şi „problemele securităţii energetice”. Potrivit premierului ceh, citat de agenţia CTK, Obama i-a asigurat pe est-europeni că Statele Unite rămân preocupate de securitatea noilor aliaţi din NATO, şi că încălzirea relaţiilor cu Federaţia Rusă nu se face în dauna noilor membri ai alianţei, care au fost vreme de decenii în sfera de influenţă a Moscovei.
Anticipînd temele principale ale discuţiei de aseară, fostul ministru de externe şi vicepremier al Cehiei Alexandr Vondra a declarat Europei Libere că Statele Unite vor trebui să facă şi mai departe eforturi pentru a-i convinge pe est-europeni că nu sunt abandonaţi. Această cină, a spus Alexandr Vondra, este doar o cină. E doar primul pas, dar nu este suficient.
Premierul Slovaciei Robert Fico a declarat după cina de aseară cu Barack Obama că Afganistanul a dominat discuţiile. Fico a spus că stabilizarea Afganistanului este un „test” pentru NATO şi că nimeni nu-şi poate imagina în ce poziţie s-ar găsi alianţa dacă operaţiunea afgană eşuează.
Pe aceeaşi temă, premierul ceh Fischer spune că el şi alţi lideri est-europeni i-au explicat lui Obama cât de greu le este să-şi convingă propriii compatrioţi că ţările lor trebuie să se implice şi mai mult în Afganistan.
Potrivit agenţiei AP, preşedintele Obama a primit însă şi o veste bună aseară. Înaintea plecării spre Praga, scrie AP, preşedintele României, Traian Băsescu, a spus că ţara sa va trimite trupe suplimentare în Afganistan, mărindu-şi contingentul de la 1000 la 1800 de militari. AP scrie că decizia românilor este importantă nu neapărat din punct de vedere militar şi tactic, ci mai ales politic, într-o vreme când scade vizibil entuziasmul europenilor pentru sprijnirea operaţiunilor militare internaţionale conduse de americani.
Premierul ceh Jan Fischer a spus că în privinţa Rusiei, mulţi dintre liderii est-europeni prezenţi aseară la cina cu Obama au spus că doresc o relaţie „pragmatică” cu Moscova. Scutul american antirachetă, a spus Fischer, a fost o temă marginală la discuţiile de joi. Explicaţia, scrie agenţia CTK, este că noua variantă a scutului se află deocamdată în stadiul discuţiilor preliminare. Deocamdată, numai România a confirmat în februarie anul acesta că a negociat cu Statele Unite amplasarea unor rachete interceptoare pe teritoriul său, iar Bulgaria a spus după câteva zile că ar fi gata să urmeze exemplul românesc. Aseară la Praga, premierul Poloniei Donald Tusk a spus şi el că ţara sa este dornică să participe la noua variantă a proiectului, odată ce lucrurile vor deveni mai limpezi.
Premierul Cehiei Jan Fischer a spus ulterior că discuţiile preşedintelui Obama cu liderii est-europeni au avut ca teme principale angajamentul Alianţei Nord-Atlantice în Afganistan, relaţiile est-europenilor cu Federaţia Rusă şi „problemele securităţii energetice”. Potrivit premierului ceh, citat de agenţia CTK, Obama i-a asigurat pe est-europeni că Statele Unite rămân preocupate de securitatea noilor aliaţi din NATO, şi că încălzirea relaţiilor cu Federaţia Rusă nu se face în dauna noilor membri ai alianţei, care au fost vreme de decenii în sfera de influenţă a Moscovei.
Anticipînd temele principale ale discuţiei de aseară, fostul ministru de externe şi vicepremier al Cehiei Alexandr Vondra a declarat Europei Libere că Statele Unite vor trebui să facă şi mai departe eforturi pentru a-i convinge pe est-europeni că nu sunt abandonaţi. Această cină, a spus Alexandr Vondra, este doar o cină. E doar primul pas, dar nu este suficient.
Premierul Slovaciei Robert Fico a declarat după cina de aseară cu Barack Obama că Afganistanul a dominat discuţiile. Fico a spus că stabilizarea Afganistanului este un „test” pentru NATO şi că nimeni nu-şi poate imagina în ce poziţie s-ar găsi alianţa dacă operaţiunea afgană eşuează.
Pe aceeaşi temă, premierul ceh Fischer spune că el şi alţi lideri est-europeni i-au explicat lui Obama cât de greu le este să-şi convingă propriii compatrioţi că ţările lor trebuie să se implice şi mai mult în Afganistan.
Potrivit agenţiei AP, preşedintele Obama a primit însă şi o veste bună aseară. Înaintea plecării spre Praga, scrie AP, preşedintele României, Traian Băsescu, a spus că ţara sa va trimite trupe suplimentare în Afganistan, mărindu-şi contingentul de la 1000 la 1800 de militari. AP scrie că decizia românilor este importantă nu neapărat din punct de vedere militar şi tactic, ci mai ales politic, într-o vreme când scade vizibil entuziasmul europenilor pentru sprijnirea operaţiunilor militare internaţionale conduse de americani.
Premierul ceh Jan Fischer a spus că în privinţa Rusiei, mulţi dintre liderii est-europeni prezenţi aseară la cina cu Obama au spus că doresc o relaţie „pragmatică” cu Moscova. Scutul american antirachetă, a spus Fischer, a fost o temă marginală la discuţiile de joi. Explicaţia, scrie agenţia CTK, este că noua variantă a scutului se află deocamdată în stadiul discuţiilor preliminare. Deocamdată, numai România a confirmat în februarie anul acesta că a negociat cu Statele Unite amplasarea unor rachete interceptoare pe teritoriul său, iar Bulgaria a spus după câteva zile că ar fi gata să urmeze exemplul românesc. Aseară la Praga, premierul Poloniei Donald Tusk a spus şi el că ţara sa este dornică să participe la noua variantă a proiectului, odată ce lucrurile vor deveni mai limpezi.