Ziarul rusesc de mare circulatie Komsomolskaia Pravda a publicat in aceasta saptamina fotografiile a 22 de femei despre care politia rusa banuieste ca ar putea deveni atacatoare sinucigase. Ziarul spune ca este in interesul public sa le puna chipurile pe prima pagina, in timp ce organizatii pentru apararea drepturilor omului isi exprima ingrijorarea in legatura cu intoarcerea la practici din perioada sovietica.
Aina Makasaripova este una din femeile a carei fotografie a fost difuzata de ziarul rusesc. Locuieste in Mahkatscala, in Dagestan: ”Sunt vinzatoare si cind plec de la serviciu este noaptea tirziu, ora 11. In drum spre casa am inceput sa observ masini cu geamurile vopsite si oameni care ma urmareau la mica distanta. Am rugat pe cineva sa ma insoteasca acasa, pentru ca a inceput sa imi fie frica. N-am stiut ce sa cred. Mama mi-a spus sa renunt la slujba si sa stau acasa. Simt ca viata imi este in primejdie”.
Apoi a aflat... despre fotografia ei din ziar. Aina are 30 de ani , 4 copii si a avut un frate care a fost omorit de fortele de securitate ruse in 2005. Aina Makasaripova: ”E absurd. Am 4 copii. Viata mea este implinita. Muncesc, vin acasa, am grija de copii si merg la munca din nou, a doua zi. Sunt socata de stirea din ziar si mama mea la fel. Si toti prietenii mei”.
Radio Europa Libera a vrut sa afle ce a determinat publicatia Komsomolskaia Pravda sa publice aceste fotografii de persoane suspectate de a deveni atentatoare sinucigase, cunoscute drept „ vaduvele negre” din Caucaz.
Aleksandr Kots, este jurnalistul care a publicat lista si articolul insotitor si el crede ca nu a facut nimic rau: „Sunt corespondent de presa si imi fac meseria. Traim cu totii intr-o economie de piata si trebuie sa ne surprindem cititorii. Dar, bineinteles ca editorul alege ce sa publice sau nu. Si noi nici n-am publicat intreaga lista , primita de la institutiile de securitate ale statului, numele pe care nu le-am putut confirma, nu le-am publicat. Si editorul a decis sa publicam materialul.
Si jurnalistul explica mai departe punctul sau de vedere: ”Nu avem nici o suspiciune despre lista. Vorbim despre masuri de prevenire. Din cite am inteles femeile astea erau oricum urmarite de serviciile de securitate din Dagestan ca sa fim siguri ca nici uneia nu-i trece prin minte sa vina la Moscova si sa se arunce in aer in metrou”.
Andrei Richter, de la Institutul pentru Informatie Legala de la Moscova, a declarat colegilor nostri de la Radio Svoboda ca legislatia rusa este plina de ambiguitati la acest capitol: ”Codul civil interzice publicarea imaginii oricarei persoane fara a avea acceptul ei, daca nu e vorba de un interes de stat sau de interesul public. Ce se intelege prin interes de stat sau public – codul civil rus nu precizeaza. Asa ca asta ramine la latitudinea jurnalistilor”.
Andrei Richter a spus si ca presa are voie sa publice imagini si date despre persoane civile daca informatiile sunt furnizate de procuratura sau de alte agentii daca presa solicita aprobarea acestor organe legale: ”Normele etice din tara noastra , codului etic al jurnalistilor spune ca ziaristii nu trebuie sa incalce prezumtia de nevinovatie. Adica sa respecte principiul ca o persoana este nevinovata pina ce nu i se demonstreaza vinovatia in justitie”.
Printre numele publicate de Komsomolskaia Pravda se afla si Gulnara Rustamova, copresedinta organizatiei „Mamele din Dagestan pentru Drepturile omului”. Ea a declarat postului nostru de radio ca organizatia sa a fost deseori invinovatita, fara dovezi, ca ar sprijini terorismul: ”Aceste organe ale legii trebuie sa dea publicitatii dovezile lor. Eu i-am intrebat ce dovezi au impotriva mea. Si nu au venit cu nimic. Daca ar fi avut vreo dovada, m-ar fi trimis de mult in fata tribunalului si m-ar fi pus sub acuzare pentru orice as fi fost suspectata”.
Intregul caz ii aminteste lui Aleksandr Cerkasov, de la fundatia Memorial, de intoarcerea la practicile sovietice: „ Multe din aceste femei sunt libere si nimeni nu le-a inchis pina acum. Asta inseamna ca masura a fost luata pentru a le inspaiminta. Adica autoritatile nu vor sa respecte legea. Si am vazut aceiasi practica in perioada sovietica, cind rudele erau pedepsite si inchise pentru vinile altora”.
Aina Makasaripova este una din femeile a carei fotografie a fost difuzata de ziarul rusesc. Locuieste in Mahkatscala, in Dagestan: ”Sunt vinzatoare si cind plec de la serviciu este noaptea tirziu, ora 11. In drum spre casa am inceput sa observ masini cu geamurile vopsite si oameni care ma urmareau la mica distanta. Am rugat pe cineva sa ma insoteasca acasa, pentru ca a inceput sa imi fie frica. N-am stiut ce sa cred. Mama mi-a spus sa renunt la slujba si sa stau acasa. Simt ca viata imi este in primejdie”.
Apoi a aflat... despre fotografia ei din ziar. Aina are 30 de ani , 4 copii si a avut un frate care a fost omorit de fortele de securitate ruse in 2005. Aina Makasaripova: ”E absurd. Am 4 copii. Viata mea este implinita. Muncesc, vin acasa, am grija de copii si merg la munca din nou, a doua zi. Sunt socata de stirea din ziar si mama mea la fel. Si toti prietenii mei”.
Radio Europa Libera a vrut sa afle ce a determinat publicatia Komsomolskaia Pravda sa publice aceste fotografii de persoane suspectate de a deveni atentatoare sinucigase, cunoscute drept „ vaduvele negre” din Caucaz.
Aleksandr Kots, este jurnalistul care a publicat lista si articolul insotitor si el crede ca nu a facut nimic rau: „Sunt corespondent de presa si imi fac meseria. Traim cu totii intr-o economie de piata si trebuie sa ne surprindem cititorii. Dar, bineinteles ca editorul alege ce sa publice sau nu. Si noi nici n-am publicat intreaga lista , primita de la institutiile de securitate ale statului, numele pe care nu le-am putut confirma, nu le-am publicat. Si editorul a decis sa publicam materialul.
Si jurnalistul explica mai departe punctul sau de vedere: ”Nu avem nici o suspiciune despre lista. Vorbim despre masuri de prevenire. Din cite am inteles femeile astea erau oricum urmarite de serviciile de securitate din Dagestan ca sa fim siguri ca nici uneia nu-i trece prin minte sa vina la Moscova si sa se arunce in aer in metrou”.
Andrei Richter, de la Institutul pentru Informatie Legala de la Moscova, a declarat colegilor nostri de la Radio Svoboda ca legislatia rusa este plina de ambiguitati la acest capitol: ”Codul civil interzice publicarea imaginii oricarei persoane fara a avea acceptul ei, daca nu e vorba de un interes de stat sau de interesul public. Ce se intelege prin interes de stat sau public – codul civil rus nu precizeaza. Asa ca asta ramine la latitudinea jurnalistilor”.
Andrei Richter a spus si ca presa are voie sa publice imagini si date despre persoane civile daca informatiile sunt furnizate de procuratura sau de alte agentii daca presa solicita aprobarea acestor organe legale: ”Normele etice din tara noastra , codului etic al jurnalistilor spune ca ziaristii nu trebuie sa incalce prezumtia de nevinovatie. Adica sa respecte principiul ca o persoana este nevinovata pina ce nu i se demonstreaza vinovatia in justitie”.
Printre numele publicate de Komsomolskaia Pravda se afla si Gulnara Rustamova, copresedinta organizatiei „Mamele din Dagestan pentru Drepturile omului”. Ea a declarat postului nostru de radio ca organizatia sa a fost deseori invinovatita, fara dovezi, ca ar sprijini terorismul: ”Aceste organe ale legii trebuie sa dea publicitatii dovezile lor. Eu i-am intrebat ce dovezi au impotriva mea. Si nu au venit cu nimic. Daca ar fi avut vreo dovada, m-ar fi trimis de mult in fata tribunalului si m-ar fi pus sub acuzare pentru orice as fi fost suspectata”.
Intregul caz ii aminteste lui Aleksandr Cerkasov, de la fundatia Memorial, de intoarcerea la practicile sovietice: „ Multe din aceste femei sunt libere si nimeni nu le-a inchis pina acum. Asta inseamna ca masura a fost luata pentru a le inspaiminta. Adica autoritatile nu vor sa respecte legea. Si am vazut aceiasi practica in perioada sovietica, cind rudele erau pedepsite si inchise pentru vinile altora”.
