Doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit. În cele două campanii electorale din 2009, partidele, care acum fac parte din Alianţa pentru Integrarea Europeană, au promis, că în patru ani moldovenii vor avea o viaţă aproape ca în Occident: cu salarii de 500 de euro, pensii de 150 de euro şi călătorie liberă în Uniunea Europeană. Au trecut doar 200 de zile ale guvernării liberal-democrate. Cum îşi onorează promisiunile făcute în scrutinul electoral ?
*
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Partidul Comuniştilor şi Alianţa pentru Integrare Europeană ar acumula acelaşi număr de voturi, arată sondajul, realizat de IDIS Viitorul şi CBS AXA în luna martie 2010. În lista priorităţilor, cetăţenii continuă să fie îngrijoraţi de lipsa locurilor de muncă, ordinea publică, calitatea vieţii şi preţuri. Primele şase teme sensibile pentru cetăţeni sunt legate de dimensiunea social-economică şi de securitatea individuală. Nivelul de trai în ultimul an nu s-a schimbat semnificativ, iar politicile statului nu reflectă, deocamdată, aşteptările cetăţenilor. Sunt şi constatările făcute de unii dintre trecătorii, întâlniţi ocazional în stradă.
Voce: „Îţi promit o mulţimea şi realizarea e foarte mică. Eu cel mai puţin atrag atenţia la promisiuni de salarii.”
Voce: „Toate procesele acestea repede să le faci nu se primeşte. Iată şi cu ajutoarele astea, să zicem, de miliarde de euro pentru ţara noastră. Ele-s numai de la anul viitor. Da până la anul poate să fie şi alte schimbări. Alţi politicieni poate să vină şi atunci ce facem?”
Voce: „C soljeleniu mî oceni mala znaiem o teh liudei cavo mî vibiraem. Tolico abeşceaiut, a patom vsio zabîvaiut i pociti nicivo ne vîpolneaiut. Carmuşchi, tac v narode govoreat, i bolişe nicivo.”
Voce: „Promisiuni şi nu îndeplinesc. Aiştea nu-s conducători serioşi. Dacă el nu face nimic, înseamnă că el e un mincinos.”
Voce: „Nimeni nu s-o ţinut cu promisiunea până la capăt. Am încredere, chiar pot să spun în ce politician. Am încredere în domnul Filat. Eu văd, că el se zbate. Nu ştiu, poate asta într-adevăr el are piedici. Ei, şi termenul e mic, de când sunt ei la conducere. Dar chiar şi cu problema asta cu pământurile. N-aş fi de acord să fie dat spre vânzare. Hai să fie în arendă.”
Voce: „Promit ca să facă regulă în ţară. Să merească zarplata, pensiile la oameni, da ei nimic nu fac. Salariu îi puţin, tot se scumpeşte, noi de aicea n-avem bani aşa mulţi.”
Voce: „Iaca acuma s-a mărit pensia cu patru procente. Asta-i nimic absolut.”
Voce: „Promisiunea poate fi îndeplinită timp de patru ani. Dar acum, de exemplu, jumătate de an nici vorbă nu poate să fie.”
Voce: „Am acceptat schimbările. E greu, dar totuşi sperăm, că ele să fie mult mai bune, decât au fost până acum.”
Voce: „Mă duc să-mi fac cruce.”
---------------------------------------
Chiar dacă Alianţa pentru Integrare Europeană i-a inspirat pe moldoveni şi le-a dat speranţa, aşezându-i în fotoliul de la conducerea Moldovei, votanţii nu acceptă să fie păcăliţi. Şi le urmăresc activitatea celor de la guvernare pas cu pas. Ne-am convins ascultându-i pe oamenii întâlniţi ocazional în stradă.
Ion Giontoloi, preşedintele raionului Căuşeni, e de părere, ca şi mulţi alţi locuitori din acest teritoriu, că actuala guvernare a înregistrat, deocamdată, succese doar pe plan extern.
Ion Giontoloi: „Dacă pe plan extern se văd rezultate, până ce o fi, chiar dacă statistica ne spune că 20 de procente este o creştere, o înviorare reală în economie nu prea se simte.”
Europa Liberă: Cum s-ar putea face simţită această înviorare?
Ion Giontoloi: „Bine, la Căuşeni o bună parte din întreprinderi cum au staţionat, aşa şi staţionează. Când actuala guvernare era în opoziţie, parcă erau puse aşa pe program diferite măsuri, cum ar fi cadrul legal să fie mai atractiv pentru investitori străini. Şi careva facilităţi fiscale pentru agenţii economici. Dar până ce o fie, practic, nu se simte.”
Europa Liberă: De ce atât de greu se mişcă lucrurile?
Ion Giontoloi: „Actuala guvernare a luat ţara cu un deficit bugetar de opt miliarde. Destul de mare. Urmează perioada de stabilizare şi, sper, că în viitorul apropiat va fi şi o creştere.”
Europa Liberă: În justiţie se văd schimbări?
Ion Giontoloi: „Schimbări esenţiale nu le văd. Deoarece dacă s-a schimbat conducătorul, ministrul, sau directorul serviciului, majoritatea cadrelor au rămas aceleaşi. Şi lucrează după sistemul vechi. O bună parte din ei s-ar bucura la o eventuală schimbare înapoi.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să adresaţi o întrebare actualei guvernări, care ar fi?
Ion Giontoloi: „Se vorbea foarte mult de activităţi ilegale ale fostului preşedinte al ţării şi celora, care l-au înconjurat. Dar până la moment ori a fost o dezinformare, ori dacă există probe şi este o realitate, Procuratura ar trebui să-şi spună cuvântul. Şi faptele ar trebui să le cunoască toată lumea.”
----------------------------------
Despre atmosfera din teritoriu, Europa Liberă a discutat şi cu preşedintele raionului Ocniţa, Iurie Rusu.
Iurie Rusu: „S-a divizat societate şi se poartă multă ură.”
Europa Liberă: Cât cântăreşte o promisiune electorală?
Iurie Rusu: „Este foarte scumpă. Dacă s-a promis, trebuie de executat şi de îndeplinit.”
Europa Liberă: Subvenţiile în agricultură au ajuns la Ocniţa?
Iurie Rusu: „Subvenţiile din agricultură n-au ajuns. Dar oamenii sunt foarte revoltaţi că Ministerul Agriculturii, nu ştim din ce considerente, au pus nişte condiţii foarte dure în ceea ce priveşte elaborarea a diferitor proiecte. Şi aceste subsidii, care anul acesta vor fi alocate, mai mult prevăd susţinerea sectorului privat. A micilor întreprinderi, gospodăriilor ţărăneşti, fermieri, dar nu a întreprinderilor agricole mari, unde se poate de dezvoltat o agricultură modernă.”
Europa Liberă: Dar nu prea mult se vaicără lumea? Şi mai puţin răsuflecă mînicele ca să întreprindă ceva?
Iurie Rusu: „Îs de acord. Noi ne-am învăţat să ne socotim că suntem oameni harnici, moldovenii. Toţi se vaicără, că nu-s locuri de muncă. Locuri de muncă încă se poate de găsit. De a prelucra şi acelaşi pământ la sate, care e în paragină. Eu vreau să vă spun, că la noi sunt gospodării agricole, care plătesc câte trei-patru mii de lei pe lună.”
Europa Liberă: Încredere în organele de drept are lumea?
Iurie Rusu: „După analiza evenimentelor, care au avut loc în 2009 la 7 aprilie, nu ştiu care vor fi consecinţele acestei structuri a Ministerului Afacerilor Interne. Că părinţii, mulţi au să refuze, copii lor în viitor să mai activeze în aceste structuri. Şi noi acum vedem, că foarte mulţi se eliberează din poliţie.”
---------------------------
După ultimele alegeri parlamentare vocea poporului pare să aibă mai multe şanse să fie auzită, a declarat Europei Libere preşedintele raionului Ialoveni, Mihail Silistraru. El amintind, totuşi, de promisiunile neonorate de către actualii guvernanţi.
Mihail Silistraru: „Şomajul, salarizarea, infrastructura.”
Europa Liberă: 500 de euro – crede cetăţeanul că ar putea să primească un asemenea salariu?
Mihail Silistraru: „Nu prea crede. Dar oricum poate că este şi posibil 500. Noi trebuie să ajungem la aceasta. Pentru că promisiunile pe care le face, le face un partid. Şi el, dacă el ar veni majoritar la conducere, ar trebui să poarte responsabilitate. Dar în cazul în care nu vine la conducere, nu poate să poarte responsabilitate de acele promisiuni.”
Europa Liberă: Câtă încredere are cetăţeanul în poliţistul de sector, hai să-i zicem şi, în general, în poliţie?
Mihail Silistraru: „Puţină încredere au, spre regret. Poliţia este concepută ca un organ represiv.”
Europa Liberă: Locuitorii din Ialoveni despre mită vorbesc? Despre corupţie?
Mihail Silistraru: „Am avut la Consiliul raional două cazuri, care au fost eliberaţi din funcţie.”
Europa Liberă: Dar cine erau?
Mihail Silistraru: „Arhitectorul şef şi specialistul pentru privatizare.”
Europa Liberă: S-a vorbit foarte mult despre acest ajutor, care să i se ofere agricultorului. Aceste subvenţii în agricultură, cât ajunge la fermier, la ţăran?
Mihail Silistraru: „Ajutorul este destul de mic. Dar nu sunt de acord, că întotdeauna noi trebuie să cerem de la Guvern. Noi trebui să gândim. Acel ţăran, care se ocupă cu agricultura, să facem o agricultură mai performantă.”
Europa Liberă: De ce nu se face?
Mihail Silistraru: „De atâta, că nu sunt posibilităţi. Pământurile sunt divizate. Ele ar trebui, cumva, de consolidat. Ori prin arendă, ori prin vânzare-cumpărare. Şi ar trebui ţăranul să se ocupe pe unele domenii de activitate.”
Europa Liberă: Vine schimbarea? S-a produs schimbarea? Cum e?
Mihail Silistraru: „Se produce.”
Europa Liberă: Greu?
Mihail Silistraru: „Greu, desigur că.”
Europa Liberă: De ce greu?
Mihail Silistraru: „Pentru că, iarăşi, din nou vreau să vă spun, că nu depinde numai de Guvern. Dar depinde de noi toţi. Schimbarea trebuie să se petreacă şi la noi. În fiecare minte. Asta e. Sunt unii, care au slujit la un regim. Acuma slujesc la altul. Pe urmă or sluji şi la altul. Vedem cu ochii noştri, ceea ce se petrece.”
----------------------------------
În primele 200 de zile ale guvernării liberal-democrate pensia medie a rămas la aproape 600 de lei, adică mai puţin de 50 de euro, iar indemnizaţia unică pentru primul copil nu a ajuns, deocamdată, la cei 5 000 de lei promişi, ci doar la 1 700. Valentina Buliga, ministru Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei, are şi unele argumente.
Toate propunerile, pe care le-am făcut, spre regret, încă nu sunt adoptate. Pentru că există această cale lungă de elaborare a unei legi. Sper să le adoptăm până la finele acestui an, ca în 2011 să venim cu rezerve interne. Pe care le-am găsi în acele categorii, care sunt astăzi privilegiate. În creşterea responsabilităţii agenţilor economic, a persoanelor fizice. Pentru că noi mai avem astăzi fenomene de salariu în plic. Şi aici nu este rolul Ministerului Muncii, chiar şi a Casei naţionale de asigurări sociale. Aici trebuie să se implice toate structurile abilitate cu funcţii de control şi verificare. Şi cetăţeanul nu trebuie să accepte un salariu în plic. El trebuie să înţeleagă, că din acest salariu nu i se plăteşte contribuţia, care urmează să-i formeze pensia la vărsta de pensionare. De aceea nu este deloc uşor.
Mecanismul de indexare – da, am promis că-l vom revedea. Multă lume este chiar astăzi supărată. Şi chiar am fost recent la Paştele Blajinilor şi lumea din sat mă blastămă. Că Buliga, ministru, şi ne-a indexat pensia cu 4,3%. Nu este a mea decizia. Este o normă legală, pe care noi am respectat-o. Şi pentru 2011 pentru Bugetul de asigurări sociale pentru anul viitor noi trebuie să venim cu un nou mecanism, asupra căruia lucrăm. Deja am găsit soluţia.”
Europa Liberă: Ce soluţie?
Valentina Buliga: „Că o să indexăm o pensie medie, o bază anumită pentru toţi, nu pensia mare indexăm. Mai avem mai multe propuneri. Trebuie să vedem, care este cea mai optimală, care să ne ajute să atingem acel obiectiv, care l-am spus. Rata de substituţie să fie una nu cea mai mică în Europa. Ca această pensie să-ţi permită măcar minimumul de existenţă. Sper că le vom realiza, dar nu în 200 de zile.”
------------------------------
Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul Economiei, spune că e o mare diferenţă, când vii în Guvern, fiind perceput ca un tehnocrat şi atunci, când eşti delegat în baza algoritmului.
Europa Liberă: Dar un salariu de 500 de euro este o promisiune populistă?
Valeriu Lazăr: „Bună întrebare. Noi n-am făcut asemenea promisiune.”
Europa Liberă: Cineva din Alianţă a făcut.
Valeriu Lazăr: „Dar până la urmă, bine, ne dorim. Să nu uităm, că o promisiune electorală este ceva spre ce tindem. Spre finele unui program de guvernare, în patru ani de zile, poate să fie o promisiune destul de realistă.”
Europa Liberă: Pe ce vă bazaţi?
Valeriu Lazăr: „Pe o creştere economică, pe atragerea investiţiilor.”
Europa Liberă: Cum?
Valeriu Lazăr: „Am nimerit în Top-10 cei mai mari reformatori. Nu aşteptaţi magie. Muncim, dar nu suntem magicieni. Nu poţi să schimbi în jumătate de an lucruri, care s-au creat cu anii. De aceea, pas cu pas, foarte consistent.”
Europa Liberă: Dar lumea e nerăbdătoare.
Valeriu Lazăr: „Păi, lumea trebuie să fie răbdătoare până la urmă. Aşteptările oamenilor întotdeauna sunt mai mari, decât posibilităţile guvernanţilor, dar avem o realitate. Noi uităm de criză. Noi uităm, că în Republica Moldova noi am reuşit să stopăm descreşterea economică, până la 6,5%. Hai să ne uităm la vecinii noştri. România are o descreştere şi mai mare, de şapte procente. Vecinii noştri din Est, Ucraina, au minus 12. Şi, de fapt, trebuie să ne raportăm şi la ceea ce se întâmplă şi în regiune. Nu poţi face magie. Moldova, având o economie foarte deschisă, foarte dependentă de ceea ce se întâmplă în ţările cu care fie facem comerţ, fie unde lucrează concetăţenii noştri. Sunt factori importanţi pentru noi. Nu putem face, repet, magii. Noi suntem foarte dependenţi.”
Europa Liberă: Dar locurile de muncă promise?
Valeriu Lazăr: „Ele se crează. Doar, de exemplu, printr-un proiect de lege, care l-am promovat şi am muncit împreună cu germanii la Bălţi, până la opt mii de locuri de muncă. Asta nu înseamnă, că apar peste noapte.”
Europa Liberă: Cu o rândunică nu se face primăvara.
Valeriu Lazăr: „Corect. Dar Guvernul trebuie să creeze legi, Guvernul trebuie să atragă investitorii. Asta facem. Dar nu aşteptaţi peste noapte efecte. În plină criză, investitorii sunt reticenţi. Noi aşteptăm o anumită dinamizare mai spre toamnă.”
---------------------------------
Ţăranii, fermierii, toţi cei, care lucrează în agricultură, aşteptă şi ei mai mult sprijin de la stat. Ei sunt îngăduitori şi mai speră, că promisiunile făcute vor fi onorate. Când şi cum? Europa Liberă l-a întrebat pe ministrul Agriculturii, Valeriu Cosarciuc.
Europa Liberă: Puteţi să ne explicaţi acest decalaj între promisiune şi faptă? Atunci, când mergi în campania electorală pe ce te bazezi când faci promisiuni?
Valeriu Cosarciuc: „Stimată doamnă Ursu, nu este nici un decalaj între promisiuni şi realitate. Sunt nişte realităţi bugetare şi acel sprijin, care este acordat în anul 2010 pentru ţăranii din Republica Moldova este mai substanţial decât a fost.”
Europa Liberă: Dar nu e suficient.
Valeriu Cosarciuc: „Mai sunt şi alte posibilităţi. Datorită politicii consecvente a Guvernului actual, ca să creezi aici în Moldova un climat de afaceri foarte bun, vine suportul din partea Comisiei Europene. Din partea Băncii Mondiale şi ţăranii noştri vor putea să profite de acest suport. Fiindcă se lansează proiecte foarte importante în ceea ce priveşte creşterea competitivităţii în agricultură, pentru cei care locuiesc în mediul rural şi acolo intenţionează să facă, de pildă, afaceri.
Este foarte important ca în afară de Fondul de subvenţionare a agriculturii, care este finanţat de către bugetul de stat, să avem o politică consecventă în domeniul economic şi să atragem investiţii, ca să avem eficienţă în agricultură şi în industria alimentară. Şi vreau să vă spun, că suntem înţeleşi, de pildă, de cei care astăzi ajută Republica Moldova. Şi Comisia Europeană, adică Uniunea Europeană, şi Banca Mondială şi alte instituţii financiare, care sunt în lumea întreagă.”
-----------------------------
Europa Liberă i-a propus şi ministrului Sănătăţii, Vladimir Hotineanu, să-şi amintească de promisiunile făcute în campania electorală.
Europa Liberă: Cum explicaţi acest decalaj între ce se promite în campania electorală şi ceea ce este cînd vii la guvernare?
Vladimir Hotineanu: „Dar nu este decalaj. La guvernare am venit şi, într-adevăr, am găsit că nu sunt bani în fondurile Companiei naţionale de asigurări medicale. Şi soldul cela, de 545 de milioane de lei nu mai era. Putea fi stopată toată asistenţa medicală, dacă Guvernul Filat, şi dacă ministrul de Finanţe nu transfera a doua zi acele 160 de milioane, care s-au transferat la 26 septembrie în aşa fel ca să reîncepem activitatea ritmică a sistemului de sănătate.”
Europa Liberă: Aţi promis majorarea salariilor lucrătorilor din medicină.
Vladimir Hotineanu: „Este diferit pragul. Media este în jur la 2 500-3 000 de lei. Dar în asistenţa primară ajung până la şase-şapte mii de lei, salariu cât de cât, care poate face faţă şi să se achite familia cu toate facturile pe care le are şi să-şi permită şi existenţa.”
Europa Liberă: Cât aţi reuşit să onoraţi şi ce vă doriţi să mai onoraţi?
Vladimir Hotineanu: „Nu am reuşit formarea sistemului de sănătate publică, care este în proces de ajustare a acestui regulament la Agenţia medicamentului. Deci, suntem în proces de elaborare a unui sistem de formare a preţurilor. Fiindcă preţurile nu sunt supuse controlului de către stat şi aici lucrăm foarte mult. Am prezentat programul de dezvoltare a serviciului spitalicesc şi planul general al spitalelor, dar el este acum la avizare. Deci, sunt lucrurile care sunt programate. Mai mult ca atât: este prezentat şi modificările la Legea ocrotirii sănătăţii, care le aşteptăm, că vor fi adoptate prin Parlament.”
-------------------------------
Deşi imaginea poliţiei a avut de suferit după evenimentele din 7 aprilie 2009, ministrul de Interne, Victor Catan, spune că această imagine mai poate fi refăcută.
Europa Liberă: Acum ce promisiune puteţi face cetăţenilor, referitor la buna activitate a poliţiei?
Victor Catan: „Ne axăm spre a obţine o ofensivă pentru combaterea criminalităţii. Şi în asigurarea ordinii publice se face acuma cu mai mare responsabilitate, cu mai mare profesionalism o facem.”
Europa Liberă: Aţi reuşit să combateţi corupţia din poliţie?
Victor Catan: „Nu am reuşit s-o combatem. Şi aceasta este imposibil de a evita cazuri de infracţiuni, sau cazuri de corupţie. Şi mai ales atunci, când pe parcursul anilor s-a făcut o regulă de a lua mite, de a descoperi careva infracţiuni şi a primi pentru aceasta recompense ş.a.m.d. Dar odată în două săptămâni noi reţinem în flagrant persoane, care iau mită de la cetăţeni.”
Europa Liberă: Poliţişti?
Victor Catan: „Poliţişti, ofiţeri, inferiori.”
Europa Liberă: Ce-i face pe ei ca să ia mită?
Victor Catan: „Coruperea sau degradarea hapsână. A fi hapsân de a acapara bani înafară de ceea ce îţi plăteşte ţie statul.”
Europa Liberă: Da cetăţeanul are mai multă încredere în poliţie atunci când îi dă mită?
Victor Catan: „Atât timp se ia mită, cât se dă. Persoana care dă mită, ea tot trebuie să răspundă penal.”
------------------------
Şi pe componenta justiţiei au fost făcute multe promisiuni în campania electorală. Ce s-a reuşit? Întrebarea i-am adresat-o lui Alexandru Tănase, ministrul Justiţiei.
Europa Liberă: Ce n-a dispărut?
Alexandru Tănase: „N-a dispărut corupţia. Asta este cea mai mare problemă.”
Europa Liberă: De ce?
Alexandru Tănase: „Păi eradicarea corupţiei, nu cred că cineva îşi face iluzii, că poate fi rezolvată această problemă într-o săptămână. Situaţia în justiţie s-a degradat pe parcursul a 20 de ani de zile şi, respectiv, şi reparaţia, care trebuie noi s-o facem în acest sistem, va lua ceva timp. 2-3-4 ani de zile ar putea să ia. Depinde foarte mult de resursele pe care le vom avea, de stabilitatea politică şi - de ce nu? - cred că în primul rând, de mesajul şi comportamentul guvernării în raport cu legea. Dacă Guvernul respectă legea şi nu pune în capul mesei interesele, să zicem, statului, dar mai întâi de toate prevederile legale, acest mesaj se duce mai departe şi, bineînţeles, că oamenii vor începe să se comporte ca atare.”
Europa Liberă: Această corupţie cine o generează? Cetăţeanul care dă mită?
Alexandru Tănase: „Este un proces mult mai complex. Este vorba de o degradare morală a multor dintre magistraţi, care nu concep exercitarea atribuţiilor lor de serviciu, a statutului de magistrat în afara actului de corupţie. Şi de aceste persoane noi ne vom debarasa. Aţi observat că deja avem, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, cazuri de demisii a judecătorilor. Şi nu este vorba numai de judecători de primă instanţă. Inclusiv şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a fost demis.
Trebuie să ţinem cont, că, pe de o parte, salariile judecătorilor sunt unele din cele mai mari dintre salariile bugetarilor. Din alt punct de vedere, concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător este mai mare decât concursul pentru a deveni ministru, sau chiar prim-ministru. Atâta timp cât situaţia asta se păstrează, înseamnă că funcţia este extrem de atractivă.”
Europa Liberă: Dacă mergeţi în campania electorală, cu ce promisiuni mergeţi?
Alexandru Tănase: „Dacă ar fi să ne... mă rog, imaginar acum, să ne transpunem în campania electorală, eu aş promite cetăţenilor, că într-o perioadă de trei-patru ani de zile am reuşi să modificăm corpul de judecători, componenţa acestuia într-o asemenea manieră, ca să putem da o nouă dinamică sistemului judecătoresc. Plus la toate, rămâne desigur de a finaliza toate acele reforme procedurale şi instituţionale, pe care le-am înceoput şi care din păcate nu se pot duce până la capăt, deoarece Parlamentul nu se convoacă în şedinţe, ca să voteze proiectele, aprobate în şedinţă de Guvern.”
-----------------------------
Iurie Leancă: „Un stat cu relaţii cu vecinii în cea mai prostă situaţie. Un stat, care nu făcea nimic altceva, decât să genereze valuri de emigranţi, de cetăţeni moldoveni, care nu-şi mai vedeau rostul său în ţară şi nu-şi vedeau nici o perspectivă pentru ei în cadrul acestei ţări.”
Europa Liberă: Cei peste jumătate de milion de moldoveni, plecaţi în străinătate la muncă, oficial, sau neoficial aproape un milion de moldoveni, se află în străinătate pentru a-şi câştiga o bucată de pîine. Pentru viză au plătit bani exageraţi, până la trei-patru mii de euro. Evident, că ei acum îşi aşteptă foarte mult să ajungă la aceea, ca regimul de vize să fie unul liberalizat. Pe cât de uşor este să onorezi o asemenea promisiune?
Iurie Leancă: „Nu este simplu. Atunci, când ne vom ajusta la rigorile europene, să creăm condiţiile pentru a fi euroconformi, a ne conforma acestor cerinţe europene. Trebuie să mai convingi toate cele 27 de ţări membre, că este şi în interesul lor să ni se ofere acest regim.”
Europa Liberă: Domnule Leancă, sper să recunoaşteţi, că multe bile albe a adus actualei guvernări semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontieră.
Iurie Leancă: „Ceea ce a reuşit Guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană este un merit al Guvernului şi al tuturor componentelor Alianţei.”
Europa Liberă: Procedura, totuşi, e greoaie.
Iurie Leancă: „Acum este una foarte simplă. Cetăţeanul, care are viză de reşedinţă în zona respectivă, pe proprie răsponsabilitate completează formularul şi atât.”
Europa Liberă: În cât timp obţine acest permis?
Iurie Leancă: „Până la cinci zile. A doua oară nu mai vine la Consulat sau la Ambasadă. I se trimite prin poştă. E adevărat, că plăteşte, dacă nu mă înşel, în jur de 10 lei. Este costul acestui plic recomandat.”
Europa Liberă: Ce nu s-ar încumeta domnul Leancă să promită alegătorului?
Iurie Leancă: „Astăzi încă nu pot să-i zic, că într-un an sau în doi ani vom deveni ţară eligibilă pentru aderarea la Uniunea Europeană. Fiindcă există elemente, care nu ne sunt doar la îndemâna noastră.”
