Curtea de Apel a decis să-l elibereze din detenţie preventivă pe fostul şef al poliţiei municipale, Iacob Gumeniţă din motive de sănătate. Acuzat de maltratarea tinerilor după protestele de pe 7 aprilie 2009, Gumeniţă va fi cercetat în arest la domiciliu. În dosare asemănătoare, sunt cercetaţi în stare de libertate fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc şi fostul comisar al capitalei Vladimir Botnari. Actuala guvernare spune că depolitizarea poliţiei, care s-ar fi aflat în serviciul politic al fostei guvernări, este o prioritate. Reforma ministerului de interne abia urmează să înceapă cu adevărat.
Declaraţiile lansate astăzi de premierul Filat în faţa efectivului de poliţie convocat la Ministerul de Interne arăta ca seful Executivului pare sa fie extrem de hotarit sa lupte cu dependenţa politică a acestei institutii.
Vlad Filat: „Trebuie să spunem că MAI a fost cel mai politizat minister din RM. Iar ceea ce s-a întîmplat în activitatea dv, domnilor ofiţeri, este rezultatul implicării politice din acea perioadă de timp. Reforma trebuie să asigure, în primul rînd, stabilitatea în funcţie a celor care activează în poliţie în aşa manieră încît indicaţiile care vin de sus sau de foarte sus să nu afecteze activitatea dv.”
Aluzia se referă la ceea ce s-a întîmplat cu poliţia pe 7 aprilie si in zilele urmatoare. Deşi nu este fixată deocamdată în vreun raport oficial, concluzia guvernării transpare din declaraţiile publice făcute anterior: executînd ordine obscure, poliţia nu şi-ar fi îndeplinit atunci obligaţiunile de serviciu, lăsînd clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei pradă protestatarilor şi răzbunîndu-se ulterior pe ei în comisariate.
Percepţia unor subofiteri si ofiteri de poliţie nu diferă prea mult de cea exprimată de premierul Filat.
„Pînă acum a existat influenţă politică. Da acum lucrăm mai liber, conform fişelor de post,” ne-a spus unul dintre ei după încheierea colegiului ministerial.
Iată şi opinia lui Gheorghe Malic, şef de departament în cadrul MAI: „Evident. Ce nu se simţea parcă? Cîte scandaluri au fost în campania electorală. La Orhei, Bîlţi, Băcioi, cînd erau întruniri ale opoziţiei se trimiteau poliţişti să le curme şi invers, cele ale guvernării erau tutelate şi protejate”.
Şi ministul de interne Victor Catană crede că poliţia a fost folosită drept unealtă a guvernării, practica vicioasa ce trebuie să fie depasita. Cum anume? E o intrebare deocamdata fara raspuns univoc. Si asta pentru ca doar remanierile nu au efectul scontat, constata premierul Filat, care pledeaza, la fel ca si ministrul Catan, pentru reforme de sistem.
Cît de posibilă ar fi o reformă care să emancipeze poliţia de factorul politic? Europa Liberă a adresat această întrebare unui fost ministru de externe, Mihai Plămădeală, cel care a exercitat această funcţie între anii 97-98.
Mihai Plămădeală: „Conform legii, armata şi poliţia sunt depolitizate. Dar cu părere de rău, cînd împart funcţia de ministru forţele politice care vin în Parlament şi nimereşte un ministru care aparţine unei forţe politice, atunci este influenţat şi asta nu este normal. Aici mult depinde de poziţia ministrului. E imposibil să faci o barieră. Totul depinde de calităţile umane ale ministrului şi ale politicianului. Preşedintele este comandantul suprem al forţelor armate. El poate da ordin ministrului de interne. Şi dacă este ordin, el este dator să execute. Nu se poate schimba pentru că preşedintele este comandant al forţelor armate şi dacă se întîmlă ceva, totul e în mîinile comandantului.”
Iată însă opinia expertului în probleme de justiţie Victor Munteanu, opinie împărtăşită Europei Libere imediat dupa sedinta de astazi de la ministerul de Interne: „Lucrurile sunt mult mai complexe decît se pare. S-a observat foarte clar că atmosfera în sală a fost foarte tensionată şi confuză pe alocuri. La nivelul fiecărui poliţist, sentimentul împărtăşit este încotro mai departe. Dacă facem rău, ce facem rău. Cum să facem bine. Se fac remanieri, vor zbura multe capete, vor fi dosare. Dar asta nu este reformă. Evoluţiile sunt bune şi anume – pentru prima dată s-a spus că manipulările cu datele statistice au adus la situaţii tragice în ceea ce privește persoanele care ajung în relaţie cu poliţia. Doi – primul ministru a fost foarte clar că poliţia a fost şi este dependentă politic. Indiferent că nu a dat soluţii. Nu este el cel care tre sa dea solutii. Dar reforma nu poate fi iniţiată din interiorul poliţiei şi cu atît mai mult administrată din interior. Este o greşeală. Poliţia rămîne un sistem centralizat, militarizat, foarte clar ierarhizat. Uitaţi-vă pe art. 1 din legea poliţiei moldoveneşti, care spune că este o structură armată, nu o instituţie chemată să ofere servicii de securitate populaţiei. Deci, este un buchet întreg de probleme care nu permite poliţiei să acţioneze altfel şi azi am fost martori la confuzia generală legată de asta.”
Rapoartele statistice arata ca pe parcursul citorva luni, peste 70 la sută din efectivul poliţienesc a fost remaniat, iar aproape 60 de poliţişti au fost urmăriţi penal pentru diverse încălcări. Unda reformatoare pare sa se stinga, potrivit ministrului Catan, la comisariatele de politie. Prin urmare se poate presupune ca acolo se va da lupta decisiva pentru recuperarea bunului nume a politiei moldovenesti.
Declaraţiile lansate astăzi de premierul Filat în faţa efectivului de poliţie convocat la Ministerul de Interne arăta ca seful Executivului pare sa fie extrem de hotarit sa lupte cu dependenţa politică a acestei institutii.
Vlad Filat: „Trebuie să spunem că MAI a fost cel mai politizat minister din RM. Iar ceea ce s-a întîmplat în activitatea dv, domnilor ofiţeri, este rezultatul implicării politice din acea perioadă de timp. Reforma trebuie să asigure, în primul rînd, stabilitatea în funcţie a celor care activează în poliţie în aşa manieră încît indicaţiile care vin de sus sau de foarte sus să nu afecteze activitatea dv.”
Aluzia se referă la ceea ce s-a întîmplat cu poliţia pe 7 aprilie si in zilele urmatoare. Deşi nu este fixată deocamdată în vreun raport oficial, concluzia guvernării transpare din declaraţiile publice făcute anterior: executînd ordine obscure, poliţia nu şi-ar fi îndeplinit atunci obligaţiunile de serviciu, lăsînd clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei pradă protestatarilor şi răzbunîndu-se ulterior pe ei în comisariate.
Percepţia unor subofiteri si ofiteri de poliţie nu diferă prea mult de cea exprimată de premierul Filat.
„Pînă acum a existat influenţă politică. Da acum lucrăm mai liber, conform fişelor de post,” ne-a spus unul dintre ei după încheierea colegiului ministerial.
Iată şi opinia lui Gheorghe Malic, şef de departament în cadrul MAI: „Evident. Ce nu se simţea parcă? Cîte scandaluri au fost în campania electorală. La Orhei, Bîlţi, Băcioi, cînd erau întruniri ale opoziţiei se trimiteau poliţişti să le curme şi invers, cele ale guvernării erau tutelate şi protejate”.
Şi ministul de interne Victor Catană crede că poliţia a fost folosită drept unealtă a guvernării, practica vicioasa ce trebuie să fie depasita. Cum anume? E o intrebare deocamdata fara raspuns univoc. Si asta pentru ca doar remanierile nu au efectul scontat, constata premierul Filat, care pledeaza, la fel ca si ministrul Catan, pentru reforme de sistem.
Cît de posibilă ar fi o reformă care să emancipeze poliţia de factorul politic? Europa Liberă a adresat această întrebare unui fost ministru de externe, Mihai Plămădeală, cel care a exercitat această funcţie între anii 97-98.
Mihai Plămădeală: „Conform legii, armata şi poliţia sunt depolitizate. Dar cu părere de rău, cînd împart funcţia de ministru forţele politice care vin în Parlament şi nimereşte un ministru care aparţine unei forţe politice, atunci este influenţat şi asta nu este normal. Aici mult depinde de poziţia ministrului. E imposibil să faci o barieră. Totul depinde de calităţile umane ale ministrului şi ale politicianului. Preşedintele este comandantul suprem al forţelor armate. El poate da ordin ministrului de interne. Şi dacă este ordin, el este dator să execute. Nu se poate schimba pentru că preşedintele este comandant al forţelor armate şi dacă se întîmlă ceva, totul e în mîinile comandantului.”
Iată însă opinia expertului în probleme de justiţie Victor Munteanu, opinie împărtăşită Europei Libere imediat dupa sedinta de astazi de la ministerul de Interne: „Lucrurile sunt mult mai complexe decît se pare. S-a observat foarte clar că atmosfera în sală a fost foarte tensionată şi confuză pe alocuri. La nivelul fiecărui poliţist, sentimentul împărtăşit este încotro mai departe. Dacă facem rău, ce facem rău. Cum să facem bine. Se fac remanieri, vor zbura multe capete, vor fi dosare. Dar asta nu este reformă. Evoluţiile sunt bune şi anume – pentru prima dată s-a spus că manipulările cu datele statistice au adus la situaţii tragice în ceea ce privește persoanele care ajung în relaţie cu poliţia. Doi – primul ministru a fost foarte clar că poliţia a fost şi este dependentă politic. Indiferent că nu a dat soluţii. Nu este el cel care tre sa dea solutii. Dar reforma nu poate fi iniţiată din interiorul poliţiei şi cu atît mai mult administrată din interior. Este o greşeală. Poliţia rămîne un sistem centralizat, militarizat, foarte clar ierarhizat. Uitaţi-vă pe art. 1 din legea poliţiei moldoveneşti, care spune că este o structură armată, nu o instituţie chemată să ofere servicii de securitate populaţiei. Deci, este un buchet întreg de probleme care nu permite poliţiei să acţioneze altfel şi azi am fost martori la confuzia generală legată de asta.”
Rapoartele statistice arata ca pe parcursul citorva luni, peste 70 la sută din efectivul poliţienesc a fost remaniat, iar aproape 60 de poliţişti au fost urmăriţi penal pentru diverse încălcări. Unda reformatoare pare sa se stinga, potrivit ministrului Catan, la comisariatele de politie. Prin urmare se poate presupune ca acolo se va da lupta decisiva pentru recuperarea bunului nume a politiei moldovenesti.
