O convingere fermă răspîndită printre ziariştii autohtoni e aceea că organizaţiile neguvernamentale au un rol foarte important în societate, că ele consolidează pe mică de ceas societatea civilă, că ele schimbă în bine viaţa oamenilor prin tot felul de proiecte. Prin urmare, ziariştii trebuie să mediatizeze opiniile acestor ong-uri, ziariştii trebuie să stimuleze colaborarea dintre ong-uri şi cetăţeni. Iar vocile competente, cu autoritate, ale onegiştilor trebuie mereu să răsune în reportaje şi emisiuni.
Cu această fermă convingere s-a apucat într-o zi să facă un reportaj un coleg de breaslă de-al meu. În numai cîteva ore, jurnalistul adunase toată informaţia de care avea nevoia, rămînîndu-i să înregistreze doar părerea unui expert onegist. Şi a sunat ziaristul la un ONG preocupat de aceeaşi problemă. O domnişoară jovială i-a spus, cu mult regret, că toţi experţii sînt momentan plecaţi. Atunci ziaristul l-a sunat pe mobil pe un expert. Acesta i-a zis că are momentan o şedinţă. „Reveniţi mai tîrziu...” a spus expertul onegist. Şi un alt expert era foarte ocupat.
Pentru a nu pierde timpul, ziaristul a dat un telefon la un alt ONG. Însă, din nefericire, specialistului în domeniu de acolo i se stricase computerul şi el, întristat de această pagubă, nu prea avea chef să acorde interviuri. Peste o vreme ziaristul harnic a găsit totuşi un onegist care nu era ocupat. Acestuia însă i s-a părut subiectul prea complicat. El avea nevoie de timp ca să poată răspundă la întrebările ziaristului. „Iar şi mai bine ar fi să mă căutaţi mîine...” a zis onegistul. „Dar eu trebuie să fac reportajul azi...” a bîiguit ziaristul căruia începuse deja să i se strecoare în suflet neliniştea. După vreo trei ore, ziaristul le-a telefonat experţilor care îl rugaseră să revină. Zadarnic efort! Şedinţa unuia părea interminabilă, iar celălalt era „în afara ariei de acoperire”.
Şi nu a mai reuşit ziaristul să afle în acea zi opiniile experţilor onegişti. Şi reportajul a avut de suferit, pentru că nu mai conţinea reflecţiile savante ale experţilor. Şi a fost pătruns de o tristeţe copleşitoare ziaristul. Şi chiar i s-a părut că ong-iştii sînt uneori la fel de inaccesibili ca şi unii guvernanţi ai tranziţiei interminabile. Şi convingerea lui fermă, aceea că ONG-urile au un rol foarte important în societate, parcă îi slăbise niţel...
