24 mai 2000
Actualitatea românească. Comentariu: Emil Hurezeanu.
„Filiera franceză, profiluri în ceaţă.”
„Un partid politic important, PDSR, în care mulţi în România şi în străinătate se pregăteau să recunoască următoarea alternanţă la guvernare, apare tot mai despuiat, mai vulnerabil. Se vede acum că în cest partid a funcţionat un mecanism de corupţie de grup, la care cooperează lideri maximi şi minimi, trezorieri şi interpuşi, care-şi subordonează principala bancă de stat în scopul unor afaceri frauduloase, împotriva legilor româneşti şi franceze.”
Iar liderul PDSR si candidatul la preşedinţie al partidului Ion Iliescu refuză cu enervare să admită orice implicare în scandalul Adrian Costea. Cu toate acestea, Emil Hurezeanu pare convins că acest scandal, cu implicaţii externe va influenţa într-un târziu şi opţiunile electoratului român.
În acest context, Hurezeanu ameninteşte de scandalurile în care au fost implicaţi Richard Nixon sau Helmut Kohl, care au avut efecte devastatoare asupra partidelor lor, după aceea şi asupra popularităţii lor. În asemenea măsură, că opinia publică le-a negat, într-o primă instanţă, după dezvăluirile din presă şi meritele incontestabile pe care le avuseseră în trecut. Dar aceşti politicieni au avut prezenta de spirit să părăsească cu onoare scena politică „exit with honour”.
Ion Iliescu a fost un politician „raţional şi reponsabil” înainte de 1989 şi o figură complexă şi controversată după decembrie 1989. „Ion Iliescu a asigurat o anumită formă de stabilitate socială şi politică greu de obţinut într-o ţară eliberatî accidental, peste noapte... Ion Iliescu a optat însă pentru un curs echivoc al reformei şi pentru o politică externă evazivă...”
„Scandalul Costea este prilejul obligatoriu al bilanţului guvernării Iliescu dar şi al potenţialului său politic. Doar Ion Iliescu care a ştiut să aleagă înainte de 1989 calea anti-ceauşescu va putea alege acum calea ieşirii cu onoare din prim planul vieţii politice româneşti .”
