Linkuri accesibilitate

Două explicații privind reglementarea prețurilor de către stat


Iurie Gotișan
Iurie Gotișan

Iurie Gotișan: Intervenția statului se justifică în condiții de inflație și în cazul depistării unor scheme frauduloase de scumpire a prețurilor

Iurie Gotişan: „Cred că în ultima perioadă, ţinând cont şi de situaţia economică internă, dar şi în regiune, prezenţa statului în reglementarea preţurilor este din ce în ce mai vizibilă. Şi, probabil că intervenţia acestuia are câteva explicaţii fireşti. Două, însă, care cred eu, că sunt printre cele mai importante. Deci, în linii mari, statul poate sau îşi rezervă dreptul să intervină în reglementarea preţurilor în următoarele situaţii: în primul rând, atunci când inflaţia, sau rata inflaţiei nu mai poate fi ţinută sub control, sau este în creştere permanentă. Ori, o asemenea dinamică se observă actualmente la noi, dat fiind faptul că rata inflaţiei pentru primele patru luni ale anului curent este de 8,8 la sută. Or, cea programată pentru 2010 este de 10 la sută. Şi asta statul o poate face administrativ, direct prin plafonarea, sau altfel spus, prin îngheţarea unor anumite preţuri la unele produse sau servicii, care au tendinţă sigură de creştere. Astfel, cred eu, măsurile autorităţilor de a interveni administrativ pe piaţă pentru a evita potenţialele majorări ale preţurilor la unele produse ar putea fi justificate, până la urmă.”

Europa Liberă: Dar, în general, o economie de piaţă nu poate să admită o intervenţie univocă a statului, nu?

Iurie Gotişan: „Bineînţeles. Aici, de fapt, este şi dilema. Ori, producătorii şi comercianţii, în mare parte, sunt în drept să-şi stabilească de unii singuri costul unui produs, dar asta în limitele acceptabile.”

Europa Liberă: Şi care ar fi acele limite?

Iurie Gotişan: „Aici putem vorbi despre o altă situaţie, atunci când statul poate interveni. Adică atunci, când organele de control ale acestuia, sau cele abilitate cu competenţe de control şi protecţia concurenţei, a pieţei efectiv, constată că preţurile unui anumit bun, produs sau serviciu sunt puternic umflate. Cum ar fi, spre exemplu, piaţa produselor farmaceutice, sau a medicamentelor. Atunci, când deseori se determină că preţul unui medicament dintr-o oarecare farmacie poate fi cu câteva zeci, sau chiar sute de lei mai scump decât pentru un medicament similar într-o altă farmacie. Sau un alt exemplu – piaţa materialelor de construcţie, unde pot fi întâlnite preţuri cu un adaus comercial cu peste 50 sau chiar 100 de procente.”

Europa Liberă: Dar nu este aceasta misiunea organelor de control? Să prevină asemenea situaţii? De ce ar trebui să intervină statul în reglementarea preţurilor şi să nu-şi facă munca, pe care trebuie s-o facă, organele de control?

Iurie Gotişan: „Bineînţeles. Dar, probabil, din cauza corupţiei, sau a schemelor frauduloase. Sau, să zic eu, a unei deficienţe mai bine zis de sistem. Organele de control nu reuşesc să funcţioneze aşa cum ar trebui, sau cum le este scris după lege. Respectiv, şi statului îi este mult mai greu să pună accentul pe, să zic eu, disciplina organelor de control. Aceste cazuri, la care am făcut referinţă, pot fi cazuri izolate. Sau rezultatul unor scheme, să zic eu, frauduloase de proporţii. Pe de altă parte, preţurile exagerate pot să apară şi în rezultatul unor produse sau servicii importate. Nu trebuie să uităm, că economia Republicii Moldova este expusă puternic la tot ceea ce se întâmplă în exterior. Astfel, inflaţia se poate importa prin preţurile mai mari la mărfurile şi produsele de import. Şi aici statul, practic, nu are spaţiu de manevră, cum ar fi, spre exemplu stabilirea preţului pentru consumul de gaze naturale. Deci, este, cred eu, cel mai elocvent exemplu. Cu toate că şi în acest sens statul ar putea veni cu unele indemnizaţii şi compensaţii pentru păturile social vulnerabile, în particular.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG