Bursele s-au mai liniştit astăzi după ce Organizaţia pentru cooperare economică şi dezvoltare (OECD) a dat publicităţii ultimele estimări, mai optimiste decât cele de la începutul anului. Cresterea economică va fi mai mare, de peste 4 la sută în zona OECD, dar va veni din ţările emergente, China si India. Zona euro si Statele Unite se vor redresa mai încet. Între timp, şi Italia a adoptat măsuri drastice de austeritate.
OECD preconizează o creştere economică de 4,6 la sută, dar de numai 1,2 la sută in tările euro. „Relansarea economiilor din zona euro, se arată în raportul OECD, se datorează măsurilor guvernamentale de susţinere a economiei, învigorării comerţului și devalorizării monedei unice” – care face din nou exporturile europene mai atrăgătoare.
În schimb, OECD avertizează că ţările din zonă se confruntă cu deficite bugetare foarte mari sau datorii externe. La fel și Statele Unite, a căror politică de relansare a economiei, mărind şi mai mult deficitul bugetar, este pentru OECD „insutenabilă”, adică nerealistă şi de nefinanţat.
În zona euro, Italia este acum ultima ţara care a adoptat masuri drastice de austeritate: guvernul Berlusconi vrea să reducă, în următorii 2 ani, cheltuielile bugetare cu 24 de miliarde. Deşi acum un an Berlusconi îi liniştea pe italieni că nu există elementele unei crize ca în Grecia. Problema Italiei este datoria statului, care se ridică la peste 110 la sută din PIB, faţă de limita de 60 la sută, impusă în principiu de regulile de stabilitate ale zonei euro.
În pofida raportului optimist al OECD și a faptului că majoritatea burselor au înregistrat astăzi o uşoară creştere, situaţia rămâne foarte fragilă pe pieţele financiare internationale. Un indiciu fiind că pierderile rămân mai mari decât câştigurile.
Iar următoarea veste proastă nu este departe: Germania insistă asupra unor noi măsuri în zona euro, care să reglementeze situaţia unei incapacităţi de plată. Indiciu că Berlinul se aşteaptă ca totuşi Grecia să recurcă la o restructurare a datoriei externe, ceea ce înseamnă că nu-şi va plăti o parte din această datoriei.
Josef Joffe, redactor şef al săptămânalului german Die Zeit este de părere că măsurile de insolvenţă, cerute de cancelara germană sunt absolut rezonabile: au scopul de a permite o restructurare a datoriei fără a pune în pericol sistemul bancar sau moneda unică şi mai ales, fără a forţa ţara aflată în incapacitate de plată de a părăsi zona euro”.
Termenul de „insolvenţă reglementată” a fost lansată la începutul anului, de economistul şef de la Deutsche Bank, coautorul propunerii de a se crea un Fond Monetar European. „Atâta timp cât nu avem un plan B pentru ţările insolvente din zona euro, bursele vor privi cu scepticism orice măsură guvernamentală, fie că este vorba de sprijin financiar direct, ca in cazul Greciei, fie de măsuri drastice de austeritate” – este de părere expertul german citat de agentia Reuters.
OECD preconizează o creştere economică de 4,6 la sută, dar de numai 1,2 la sută in tările euro. „Relansarea economiilor din zona euro, se arată în raportul OECD, se datorează măsurilor guvernamentale de susţinere a economiei, învigorării comerţului și devalorizării monedei unice” – care face din nou exporturile europene mai atrăgătoare.
În schimb, OECD avertizează că ţările din zonă se confruntă cu deficite bugetare foarte mari sau datorii externe. La fel și Statele Unite, a căror politică de relansare a economiei, mărind şi mai mult deficitul bugetar, este pentru OECD „insutenabilă”, adică nerealistă şi de nefinanţat.
În zona euro, Italia este acum ultima ţara care a adoptat masuri drastice de austeritate: guvernul Berlusconi vrea să reducă, în următorii 2 ani, cheltuielile bugetare cu 24 de miliarde. Deşi acum un an Berlusconi îi liniştea pe italieni că nu există elementele unei crize ca în Grecia. Problema Italiei este datoria statului, care se ridică la peste 110 la sută din PIB, faţă de limita de 60 la sută, impusă în principiu de regulile de stabilitate ale zonei euro.
În pofida raportului optimist al OECD și a faptului că majoritatea burselor au înregistrat astăzi o uşoară creştere, situaţia rămâne foarte fragilă pe pieţele financiare internationale. Un indiciu fiind că pierderile rămân mai mari decât câştigurile.
Iar următoarea veste proastă nu este departe: Germania insistă asupra unor noi măsuri în zona euro, care să reglementeze situaţia unei incapacităţi de plată. Indiciu că Berlinul se aşteaptă ca totuşi Grecia să recurcă la o restructurare a datoriei externe, ceea ce înseamnă că nu-şi va plăti o parte din această datoriei.
Josef Joffe, redactor şef al săptămânalului german Die Zeit este de părere că măsurile de insolvenţă, cerute de cancelara germană sunt absolut rezonabile: au scopul de a permite o restructurare a datoriei fără a pune în pericol sistemul bancar sau moneda unică şi mai ales, fără a forţa ţara aflată în incapacitate de plată de a părăsi zona euro”.
Termenul de „insolvenţă reglementată” a fost lansată la începutul anului, de economistul şef de la Deutsche Bank, coautorul propunerii de a se crea un Fond Monetar European. „Atâta timp cât nu avem un plan B pentru ţările insolvente din zona euro, bursele vor privi cu scepticism orice măsură guvernamentală, fie că este vorba de sprijin financiar direct, ca in cazul Greciei, fie de măsuri drastice de austeritate” – este de părere expertul german citat de agentia Reuters.
