27 mai 2000
Firul Ariadnei. O emisiune de Radu Călin Cristea.
România și spălarea banilor murdari.
O discuţie cu procurorul Gheorghe Mocuţa, ministru secretar de stat în ministerul justiţiei, specializat în probleme de mare corupţie şi criminalitatea economică.
Spălarea banilor murdari, declară Gheorghe Mocuţa în discuţia cu Europa Liberă, a început să fie luată în seamă şi combătută la mai bine de 6 ani de la căderea regimului Ceauşescu, pentru că până atunci nu a exista o legislaţie adecvată şi nici interes politic, deşi spălarea banilor murdari este o infracţiune derivată din crima organizată.
Este o infracţiune relativ „nouă” în toată Europa, unde puţine ţări s-au ocupat de ea înainte de 1989. În România, legea prin care se combate această infracţiune a fost finalizată în 1999, combinând experienţa europeană cu cea americană. S-a creat şi oficiul de prevenire a spălării banilor, organism care centralizează toate datele legate de această infracţiune.
Este o infracţiune care ocupă nu numai juriştii dar şi economiştii, specialiştii financiari – bancari. În legea românească au fost listate infracţiunile care pot aduce venituri ilicite, respectiv pot constitui motorul spălării banilor: traficul cu droguri şi persoane umane, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, traficul cu materiale radioactive-nucleare, falsificarea de bani, proxenetism, şantaj, luare de ostateci, înşelăciune în domeniul bancar, financiar sau de asigurări, bancruta frauduloasă, furtul de maşini etc.
Există şi o dispoziţie specială care se referă la infracţiunea săvârşită într-o asociaţie de infractori (bandă).
Infracţiunea de corupţie nu este în legea finală deşi era în proiectul iniţial, pentru că a fost eliminată de Parlament. Dar poate fi urmărită ca atare dacă este săvârşită în cadrul unei asociaţii de infractori.
S-a făcut şi o derogare de la secretul bancar pentru a permite urmărirea oricărei suspiciuni. Funcţionarii de bănci sunt obligaţi prin lege să semnaleze orice suspiciune de spălare de bani.
„Viaţa a demonstrat că multe din băncile noastre au căzut nu din cauza incompetenţei unor funcţionari ci datorită unor activităţi frauduloase, săvârşite în timp şi în mod organizat de specialişti din aceste bănci... Căderea băncilor s-a răsfrânt asupra populaţiei, asupra inflaţiei , a scăzut şi nivelul de trai din cauza trecerii la datoria publică a unor sume extraordinar de mari pe care aceste bănci le-au gestionat în felul în care am arătat” – încheie procurorul Gheorghe Mocuţa.
