29 mai 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Președinții de partide discută diferendul transnistrean.
Dan Ionescu: Luni liderii mai multor partide politice au discutat căile de soluţionare a diferendumului transnistrean, în vederea elaborării unei declaraţii comune pe această temă. Amănunte de la Sergiu Praporşcic.
Liderii celor 20 de formaţiuni politice, care au semnat declaraţia despre aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, s-au întrunit astăzi pentru a exprima un punct de vedere comun în problema diferendului transnistrean. După discuţii îndelungate, preşedinţii de partid au format un grup de lucru, care va elabora textul unei declaraţii în problema transnistreană, pe care cele 20 de partide urmează să o semneze la 12 iunie.
La întrunirea de astăzi, însă, opiniile s-au împărţit. Reprezentanţii formaţiunilor de dreapta au optat, în majoritatea lor, pentru încetarea tratativelor cu separatiştii transnistreni, menţionând că aceştea, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu declaraţiile Parlamentului, sunt criminali de stat. Totodată liderii partidelor de dreapta spun, că negocierile purtate de către Chişinău şi Tiraspol asupra noţiunii de stat comun sunt menite să tergiverseze soluţionarea diferendului transnistrean. Ei susţin, că noţiunea de stat comun este o invenţie a diplomaţiei Federaţiei Ruse, graţie căreea Republica Moldova se află până în prezent sub influenţă rusească.
Preşedinţii unor partide de centru şi de stânga optează, însă, pentru soluţionarea problemei pe calea dialogului cu liderii separatişti. La întrunirea de astăzi a participat şi vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal, Anatol Ţăranu, fost lider al partidului social democrat. Tot el a fost şi consilierul preşedintelui Petru Lucinschi în problema transnistreană, precum şi şeful grupului de experţi din partea Chişinăului pentru negocierile cu Tiraspolul. Acesta a prezentat câteva teze din aşa-zisul plan-concepţie Ţăranu, care prevede blocarea economică şi politică a regiunii transnistrene. Potrivit acestui proiect, regiunea transnistreană ar urma să fie declarată de către Parlament zonă a rebeliunii anticonstituţionale.
Anatol Ţăranu: „Zona transnistreană este o zonă, care astăzi grav s-a criminalizat. Ea s-a prefăcut într-un centru de contrabandă internaţională. Ca această zonă să fie blocată, în acest sens noi am propus ca asupra Transnistriei să fie impus un embargou politic şi economic. Din punct de vedere juridic, acest lucru poate fi efectuat în cazul, dacă Transnistria este declarată de Parlamentul Republicii Moldova ca zonă a rebeliunii anticonstituţionale. În acest caz, Republica Moldova instituie embargou politic şi economic şi se adresează după ajutor ţărilor OSCE, ca ele să-i acorde toată asistenţa necesară pentru a restabili ordinea internă, care a fost grav afectată de această rebeliune anticonstituţională. În acelaşi timp, planul prevede, că principalii reprezentanţi ai rebeliunii anticonstituţionale din Transnistria şi liderii regimului separatist, lor li se propune din partea Republicii Moldova pe parcurs de o lună să părăsească Republica Moldova. În caz dacă ei nu vor îndeplini această cerinţă, Procuratura Generală a Republicii Moldova intentează dosare penale împotriva acestor persoane, cu acuzaţia de rebeliune anticonstituţională şi activitate economică ilicită.”
Să menţionăm, că mai mulţi observatori deja au apreciat acest plan drept îndrăzneţ, sunt, însă, sceptici în ceea ce priveşte realizarea lui. Mai ales, că realităţile Republicii Moldova au o altă viziune asupra soluţionării problemei. Observatorii spun, că planul Ţăranu are drept scop focalizarea opiniei publice asupra autorităţilor separatiste şi nu asupra Moscovei, care ar controla de facto această regiune. Totodată, înrăutăţirea relaţiilor Chişinău-Tiraspol ar permite Federaţiei Ruse să nu-şi retragă forţele armate şi tehnica militară până în 2002, aşa cum s-a decis la summitul OSCE de la Istanbul.
Observatorii susţin, că odată ce prevederile planului Ţăranu nu pot fi aplicate, acesta doar va tensiona situaţia dintre cele două maluri ale Nistrului. Revenind la reuniunea de astăzi, menţionăm că reprezentanţii câtorva partide ne-au declarat, sub protecţia anonimatului, că în opinia lor întrunirea poartă un caracter declarativ şi electoral. Totodată, ei ne-au spus, că nu au putut refuza participarea la această şedinţă, deoarece, în caz contrar, formaţiunile din care fac parte ar fi fost etichetate şi acuzate de nedorinţă de a contribui la soluţionarea diferendului transnistrean.
Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, pentru Radio Europa Liberă.
