Marea problemă a tuturor festivalurilor care se organizează în Republica Moldova rămîne a fi publicul, căci sînt foarte rare manifestările care au loc cu săli pline ochi și sunt foarte numeroase cele care se desfășoară în fața unui număr dezamăgitor de mic de spectatori. S-ar părea că o piedică ar putea-o constitui banii, întrucît majoritatea intelectualilor au salarii foarte mici, dar au fost și festivaluri unde intrarea a fost gratis și totuși mai erau locuri libere în sală. Cu toate acestea, fără doar și poate că prețul biletelor poate fi o piatră de poticinire, mai ales cînd acesta poate fi de o mie de lei.
Pentru a scoate din calcul această problemă, Virgil Mărgineanu, organizatorul festivalului de film documentar Cronograf, a scăzut la minimum nartul biletelor, astfel încît toate filmele proiectate în festival au putut fi urmărite cu un abonament care valora în jur de cincizeci de lei ceea ce reprezintă cam un leu pentru film, dacă împarți la numărul de filme rulate.
Virgil Mărgineanu: „Aceasta a fost o inițiativă de a institui premiul simpatia publicului.”
Astfel, toți banii cîștigați din vînzări, circa opt mii de lei, au fost înmînați regizorilor votați de public.
Și pentru organizatorii festivalului de teatru BITEI, publicul tot e o problemă.
Petru Vutcărău, directorul festivalului: „La majoritatea spectacolelor cei care nu-și puteau plăti biletul, intrau după ce intrau spectatorii cu bilete.”
Dar iată cum au cheltuit organizatorii BITEI-ului banii agonisiți din bilete.
Petru Vutcărău: „Banii cîștigați nici nu mai sînt deja, pentru că au fost plătite onorarii, s-a achitat transportul. Majoritatea banilor care veneau de la case, erau virați direct la Air Moldova. Și, mai mult decît atât, ne-am ales și cu mari datorii pe care nu știm cum o să le stingem.”
Dar nu numai banii îi pot îndepărta pe spectatori de la teatru. Regretabilul incident care s-a petrecut cu faimoasa actriță Nelly Cozaru, cînd un bodigard a încercat s-o dea afară din sala de spectacole, cu toate că actrița intrase cu permisiunea directorului general al Teatrului Cehov, unde se juca reprezentația, a făcut-o pe aceasta să nu mai treacă pragul festivalului.
Vasile Ernu, directorul festivalului Zilele Literaturii române la Chișinău, mai crede că cel mai important lucru care-i poate ademeni pe spectatori e un program pe măsura așteptărilor. Adică, festivalul să fie o oglindă a celor mai noi și imprevizibile lucruri care se întîmplă astăzi în teatru, cinematografie sau literatură. Și atunci publicul va veni, chiar și în aceste vremuri de criză.
Pentru a scoate din calcul această problemă, Virgil Mărgineanu, organizatorul festivalului de film documentar Cronograf, a scăzut la minimum nartul biletelor, astfel încît toate filmele proiectate în festival au putut fi urmărite cu un abonament care valora în jur de cincizeci de lei ceea ce reprezintă cam un leu pentru film, dacă împarți la numărul de filme rulate.
Virgil Mărgineanu: „Aceasta a fost o inițiativă de a institui premiul simpatia publicului.”
Astfel, toți banii cîștigați din vînzări, circa opt mii de lei, au fost înmînați regizorilor votați de public.
Și pentru organizatorii festivalului de teatru BITEI, publicul tot e o problemă.
Petru Vutcărău, directorul festivalului: „La majoritatea spectacolelor cei care nu-și puteau plăti biletul, intrau după ce intrau spectatorii cu bilete.”
Dar iată cum au cheltuit organizatorii BITEI-ului banii agonisiți din bilete.
Petru Vutcărău: „Banii cîștigați nici nu mai sînt deja, pentru că au fost plătite onorarii, s-a achitat transportul. Majoritatea banilor care veneau de la case, erau virați direct la Air Moldova. Și, mai mult decît atât, ne-am ales și cu mari datorii pe care nu știm cum o să le stingem.”
Dar nu numai banii îi pot îndepărta pe spectatori de la teatru. Regretabilul incident care s-a petrecut cu faimoasa actriță Nelly Cozaru, cînd un bodigard a încercat s-o dea afară din sala de spectacole, cu toate că actrița intrase cu permisiunea directorului general al Teatrului Cehov, unde se juca reprezentația, a făcut-o pe aceasta să nu mai treacă pragul festivalului.
Vasile Ernu, directorul festivalului Zilele Literaturii române la Chișinău, mai crede că cel mai important lucru care-i poate ademeni pe spectatori e un program pe măsura așteptărilor. Adică, festivalul să fie o oglindă a celor mai noi și imprevizibile lucruri care se întîmplă astăzi în teatru, cinematografie sau literatură. Și atunci publicul va veni, chiar și în aceste vremuri de criză.
