Mai multe organizaţii obşteşti ale minorităţilor naţionale din RM au cerut azi într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Parlamentului Mihai Ghimpu să fie scoasă la referendumul din toamnă şi problema statutului limbii ruse. În aceeaşi scrisoare minoritarii revendică şi cote de reprezentare în Parlament şi Guvern. Care sînt reacţiile din partea Alianţei la aceste propuneri ale reprezentanţilor etniilor minoritare?
Exponenţii etniilor minoritare îşi probează cererea cu referire la statutul limbii ruse prin faptul că jumătate din respondenţii unor sondaje de opinie nu sînt împotrivă ca rusa să fie declarată a doua limbă de stat. Iurii Maximov, preşedintele asociaţiei internaţionale Moldova şi Rusia, spune că cerinţele sale ar corespunde unor deziderate ale societăţii polietnice care se regăseşte în Moldova.
Iurii Maximov: “Eu sînt ucrainean. Familia mea e polietnică. Ea e compusă din reprezentanţi ai diferitor naţionalităţi. Dar noi trăim în aceeaşi societate polietnică, noi trebuie să comunicăm şi să cunoaştem toate limbile noastre. Trebuie să mergem spre o societate civilă unită”.
Faptul că rusa nu are statut de limbă oficială ar crea, la părerea celor care îl revendică, incomodităţi de tot felul chiar în viaţa de zi cu zi.
Iurii Maximov: “Iată astăzi, o sa vă dau un exemplu concret. Toţi primim facturi pentru plata serviciilor în comun. Mai înainte, toate cheltuielile erau scrise şi în rusă. Şi pensionarul, care nu va învăţa niciodată limba de stat, înţelegea dacă l-a păcălit sau nu întreprinderea municipală. Iar acum oamenii nu se pot dumeri: cît şi pentru ce plătesc?”
Cerinţele exponenţilor etniilor minoritare se vor un răspuns de sprijin la propunerea liderului mişcării Ravnopravie Valerii Klimenko de a scoate la referendum aceste două chestiuni, propunere care a lăsat indiferentă alianţa de guvernare, pe motiv că Klimenko ar reprezenta doar o parte a minorităţii ruse. Ca să fie anexate şi alte întrebări la tema referendumului anunţat deja, minoritarii au nevoie de sprijinul deputaţilor din Parlament.
I-am întrebat pe membrii alianţei de guvernare dacă vor susţine această iniţiativă, odată ce are mai mulţi adepţi. Serafim Urechean, liderul AMN, nu neagă dreptul minorităţilor de a lansa asemenea iniţiative, fără însă să-şi expună tranşant poziţia.
Serafim Urechean: Dar este Parlamentul, este majoritatea constituţională, 67 de voturi, vor avea, vor vota - nu sînt probleme. Includerea acestor întrebări la referendum – este Parlamentul, va decide da, atunci nicio problemă.
Preşedintele Parlamentului, însă, Mihai Ghimpu consideră că readucerea în discuţie a statutului limbii ruse ar avea o tentă electorală.
Mihai Ghimpu: Limba rusă are un statut foarte bun în RM. Nici într-o altă republică fostă sovietică nu există un statut favorabil limbii ruse cum este în RM. Canale de televiziune, ziare cîte doriţi. Sînt partide care au speculat tot timpul pe această temă. Şi-a venit Klimenko şi alţii care cred că prin aceasta o să atragă electoratul. Nu mai votează oamenii în dependenţă de limba română, limba rusă. Ei votează că vor să trăiască oamenii. A venit timpul cînd omul vrea să simtă democraţia, libertatea şi bunăstarea.
Vadim Mişin, unul dintre liderii comunişti, spune că fracţiunea sa, care deţine 48 de mandate în Parlament, va susţine orice iniţiativă prin care se vrea oficializarea limbii ruse ca a doua limbă de stat, doar că exclude calea referendumului.
Vadim Mişin: Nu numai eu, dar şi fracţiunea noastră, în orice loc vom susţine chestiunea limbii ruse, dar nu poate fi vorba de referendum, deoarece noi negăm referendumul însuşi.
Printre organizaţiile care subscriu la mesajul adresat preşedintelui Legislativului prin care se cere discutarea statutlui limbii ruse sînt asociaţii culturale şi obşteşti ale ucrainenilor, ruşilor, găgăuzilor, bulgarilor, belaruşilor, armenilor, romilor şi tătarilor.
