Potrivit statisticilor, în Republica Moldova există un număr de cca. 300 de mii de salariaţi bugetari, alte 300 de mii de angajaţi din sectorul real al economiei şi peste 600 de mii de pensionari. Astfel, un simplu calcul matematic arată că un singur angajat din sectorul real al economiei întreţine, la modul figurat, trei persoane - un bugetar şi doi pensionari.
În asemenea condiţii, nu este de mirare, spun experţii, că fondul de pensii a ajuns să se confrunte cu un deficit enorm, prognozat la aproape un milion de lei pentru acest an, deficit pe care guvernul s-a văzut nevoit să-l acopere din bugetul de stat.
Ridicarea cenzului vârstei de pensionare la care au recurs mai multe guverne ale lumii pentru a slăbi presiunile asupra fondului de pensii ar fi însă pentru guvernul Filat, dar si alianta de guvernare in ansamblu, un gest sinucigas, considera mai multi experti, menţionând că ultima încercare de a obtine micsorarea numarului de pensionari întreprinsă de guvernul Braghiş ar fi catalizat accederea partidului comuniştilor la putere în anul 2001. PCRM de altfel imediat a şi îngheţat reforma nepopulara.
Ce are totusi de gînd să facă noua guvernare, ajunsă între ciocan si nicovală? Veaceslav Ioniţă, preşedintele comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, spune că soluţia ar fi să fie dublat numărul de salariaţi şi lăsată la o parte problema cenzului de vărstă pentru cel puţin zece ani înainte:
„Alte ţari nu au acest instrument, pentru ca nivelul de angajare la ei este foarte înalt. Noi, însă, ne vom concentra pe mărirea numărului de salariaţi, atragînd investiţii şi făcînd economia să lucreze.”
Totuşi, cea mai sigură cale de reformare a sistemului de pensii este, potrivit analiştilor, încurajarea activităţii Fondurilor nestatale de pensii, după cum au procedat mai multe ţări din regiune: România, Ucraina, Ţările Baltice şi chiar Federaţia Rusă. Ar putea recurge guvernul la o astfel de reformă? Veaceslav Ioniţa se declară convins că din anul 2011 fondurile nestatale de pensii ar trebui deja să înceapă să funcţioneze. La nivel facultativ deocamdată.
„Vom anula impozitarea pentru defalcările respective. La prima vedere, s-ar părea că bugetul va avea de pierdut. Dar vom cîştiga din altă parte – banii merg în investiţii şi vom avea oameni mai fericiţi. ”
L-am întrebat şi pe Sergiu Ostaf de la Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului CREDO, dacă autorităţile au ales calea corectă şi dacă n-ar fi necesare reforme mai ample: „Aş spune că da, dar trebuie să se eficientizeze sistemul, prin eliminarea diferenţelor mari care există între pensiile primite de unele categorii în raport cu altele.”
Experţi independenţi spun însă că preocuparea guvernului pentru eliminarea aşa ziselor „pensii privilegiate” şi regîndirea sistemului „prea generos” de indexare a pensiilor nu va soluţiona problema în profunzime, iar presiunea crescîndă asupra fondului public de pensii va fi o povară tot mai grea pe umerii salariaţilor. In aceste conditii pensiile private ar fi supapa de care ar avea nevoie guvernul.
