Linkuri accesibilitate

Citadela nistreană


În ciuda faptului că limba „moldovenească” e şi ea de stat acolo, că Smirnov a creat o comisie de stat pentru dezvoltarea limbii moldoveneşti, să discuţi moldoveneşte cu grănicerii şi miliţienii nistreni e inutil.


Am citit cu multă curiozitate deunăzi un articol al politologului transnistrean Andrei Safonov. Articolul publicat în ziarul independent Novaia Gazeta e o pledoarie pentru o nouă idee nistreană. În opinia lui Safonov, Transnistria trebuie să renunţe la retorica agresivă, care-i ştirbeşte imaginea, să devină un stat bogat, în care omul îşi poate exprima liber opinia, o Elveţie multiculturalistă, în care toate etniile se simt perfect, un stat care să nu mai mizeze pe ajutoare, un stat în care omul să se simtă mîndru.

În ziua de 23 iunie, cînd politicienii de la Chişinău sărbătoreau cu emfază proclamarea suveranităţii Moldovei acum 20 de ani, a trebuit să mă deplasez la Cocieri. Ca să ajungi cu maşina în acel sat al Republicii Moldova trebuie să treci prin teritoriul controlat de Igor Smirnov care nu are nici în clin, nici în mîneca cu suveranitatea Moldovei.

Ei bine, impresia mea a fost că pînă la realizarea visului lui Andrei Safonov sînt ani-lumină. Teritoriul statului nerecunoscut dă impresia unei fortăreţe, cu vămi şi militari severi, suspicioşi, care verifică cu minuţiozitate maşinile cu numere moldoveneşti. Mai puţin camioanele care cară încolo fier vechi.

În Dubăsari totul părea gol, dezolant, cenuşiu. Pe străzi aproape că puteai număra pe degete oamenii. Felul în care se prezentau casele şi magazinele m-a făcut să înţeleg brusc că Bălţiul poate fi un Las Vegas. În raport cu Dubăsarii, fireşte. Auto gara din Dubăsari mi-a amintit de Uniunea Sovietică. Acolo ne-a prins un brav miliţian nistrean. El ţîşnise pe neaşteptate dintr-un jiguli obişnuit, care nu avea însemnele miliţiei, pentru a ne penaliza pentru greşeală. Nu aveam voie să trecem prin faţa autogării! A trebuit să plătim 60 de lei, dar miliţianul ne-a consolat, rînjind: „U vas, v Moldavii, ştrafî krupnee!” Nici nu reuşisem să plecăm, că miliţianul oprise deja un alt automobil.

În ciuda faptului că limba „moldovenească” e şi ea de stat acolo, că Smirnov a creat o comisie de stat pentru dezvoltarea limbii moldoveneşti, să discuţi moldoveneşte cu grănicerii şi miliţienii nistreni e inutil. Nu te înţeleg. Şi prespun că e şi periculos uneori.

În acest sens, şi sper că Andrei Safonov va fi de acord, Republica Moldova e mai aproape de Elveţia decît RMN-ul nerecunoscut. Poliţiştii moldoveni cunosc limba rusă. Deşi Andrei Safonov îşi imaginează un stat independent de Moldova, visul lui despre o ţară bogată, populată de oameni liberi, mi se pare frumos. Atîta doar că e o utopie. Dar utopii suficiente există şi la Chişinău.
XS
SM
MD
LG