3 iulie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Vizita la București a ministrului moldovean al apărării.
Dan Ionescu: Ministrul moldovean al apărării, Boris Gămurari, a început astăzi o vizită de două zile la Bucureşti. Programul său prevede întrevederi cu preşedintele Emil Constantinescu, premierul Mugur Isărescu şi cu ministrul Afacerilor Externe, Petre Roman. Ministrul moldovean a ţinut tot astăzi o conferinţă de presă, împreună cu omologul său român, Sorin Frunzăverde. Relatează din Bucureşti Ara Şeptelici.
Principalul punct de pe agenda discuţiilor dintre ministrul român al Apărării, Sorin Frunzăverde, şi omologul său moldovean, Boris Gămurari, a fost parteneriatul strategic dintre România şi Republica Moldova. În cadrul discuţiilor, cei doi miniştri au examinat o serie de aspecte concrete ale parteneriatului. Astfel, cei doi oficiali au hotărât instalarea unor consilieri comuni pe lângă Statele majore generale de la Bucureşti şi Chişinău şi negocierea protocoalelor de colaborare în domeniul transmisiunilor şi ale forţelor aeriene. De asemenea, s-a decis intensificarea acţiunilor de participare în comun la antrenamente şi aplicaţii militare.
Ministrul român al Apărării, Sorin Frunzăverde, despre alte puncte de pe agenda convorbirilor: „Am reiterat invitaţia, adresată Statului major general al Armatei moldovene, de a participa la nivel de grup operativ de stat major general la aplicaţia Forţa-2000, o aplicaţie a Armatei române, care va avea loc în luna septembrie – o invitaţie, care a fost acceptată. Am discutat despre dezvoltarea infrastructurii comunicaţionale între cele două armate, prelungirea acestei infrastructuri de la Iaşi la Chişinău. De asemenea, am abordat o serie de probleme legate de examinarea colaborării în domeniul înzestrării.”
De asemenea, ministrul român al Apărării i-a adresat invitaţia, ca începând din 2001, trei ofiţei ai Armatei Republicii Moldova să participe la cursurile Colegiului naţional de apărare, această participare reprezentând o premieră în relaţiile dintre cele două armate. La rândul său, ministrul moldovean al Apărării, Boris Gămurari, a ţinut să aprecieze cooperarea dintre cele două armate ca fiind „la un nivel destul de înalt, dat fiind problemele specifice ale tranziţiei, cu care se confruntă cele două armate.”
Pe de altă parte, Gămurari consideră, că activitatea Armatei naţionale a Republicii Moldova se situează la nivel european: „Tot ce se face în Armata naţională este de tip european, toate problemele care sunt. Suntem mai rămaşi adica de acele orentări eşaloane care trebuia să le ţinem până acuma, însă problemele existente, care, mă rog, nu-s de noi inventate, luptăm şi noi cu ele, ca o formă de pregătire de luptă, la noi lupta e şi cu greutăţile. Ele totuşi ne arată, ne indică că rezultatele acestea vor fi pozitive.”
Cu acelaşi prilej, ministrul moldovean a declarat, că nu va fi de acord cu instalarea unei baze militare a Armatei a 14-cea pe teritoriul Republicii Moldova şi a adăugat, pe de altă parte, că nu a primit nici o propunere în acest sens.
Ara Şeptelici, Radio Europa Liberă, Bucureşti.
*
Dan Ionescu: Tot despre relaţiile moldo-române a fost vorba astăzi la Bucureşti, în cadrul unui forum al tinerilor români cu studii în străinătate, la care a participat şi preşedintele Emil Constantinescu. El a răspuns, printre altele, şi unei întrebări, formulate într-un stil neconvenţional de către un student basarabean. Iată înregistrarea acestui schimb de replici. Mai întâi întrebarea studentului şi apoi răspunsul preşedintelui Constantinescu.
Studentul Dorin Chirtoacă: „Mă numesc Dorin Chirtoacă, Universitatea Bucureşti, facultatea de drept. Dumneavoastră, domnule preşedinte, aţi comparat două evenimente: unirea din 18 şi negocierile de aderare la Uniunea Europeană din decembrie 99. Eu sunt din Chişinău. Dumneavoastră s-ar putea să mai aveţi o calitate sau nu – o să aflăm acuma, cea de basarabean. Până una alta, România se va integra în Uniunea Europeană cu preţul abandonării Basarabiei în zona de influenţă a Rusiei. Într-un an de zile vom avea paşapoarte la Prut. S-ar putea să se meargă şi mai departe. În condiţiile în care avem un tratat redactat în limba comună, o nouă limbă, limba comună, vă rog să ne spuneţi, dacă Moldova, Basarabia am în vedere, va face parte din ţara de succes România, de care aţi vorbit mai devreme? Mulţumesc.”
Preşedintele Emil Constantinescu: „M-aţi invitat la o discuţie cu cărţile pe faţă şi cred că nu ne aşteptăm la complimente reciproce sau la declaraţii protocolare. Aceasta depinde, în primul rând de cei din Basarabia. Este o ţară, care este construită acuma, este o Republică şi nu noi îi construim soarta Basarabiei, ci o construiesc cei de acolo, inclusiv Dumneavoastră. Deci, vor trebui ca toţi, cei care doresc şi care au această viziune să se ducă acolo, să lucreze acolo, să facă ceea ce l-am rugat eu pe domnul Covaci şi pe ceilalţi, să vină în România, să schimbe mentalităţile şi să construiască premisele integrării europene comune ale României şi Republicii Moldova. Asta e problema.
Noi nu putem să hotărâm aici, eu, ca preşedinte al României, nu pot să hotărăsc pentru soarta celor de dincolo de Prut. Da, putem crea condiţiile şi vreau să vă spun, că eu am fost printre primii care au ajuns acolo. La Universitate, e adevărat, dar şi în Piaţa din Chişinău, unde am ţinut un discurs, alături de fostul primar, care a şi murit, între timp. Şi exact acelaşi lucru l-am spus şi acolo. Eu ştiu foarte bine situaţia. Progresele trebuie să le vedem. Când am ajuns eu în 90 la Chişlinău, nu aveam cu cine vorbi româneşte. Deci până acuma la limbă bună nu era nici o limbă comună, era limba rusă acolo, în magazine, pe străzi. Dacă eraţi în 90, acum 10 ani, sunteţi foarte tânăr, vă spun eu, că în 90 nu aveam cu cine să mă înţeleg pe stradă.
Am fost recent la Chişinău, lucrurile s-au schimbat radical, inclusiv studenţii care au învăţat în România şi s-au întors în Basarabia au jucat un rol extrem de important. Intelectualii, care au lucrat alături de intelectualii din România, cercetătorii, studenţii, profesorii universitari au format o nouă imagine a ţării. Şi dacă extrapolăm, eu sunt obişnuit să fac curbe de regresie, să lucrez în coordonate.
După părera mea, transformările au fost exponenţiale, din 90 până în 2000, în Republica Moldova în ceea ce priveşte progresul şi apropierea de Europa. Dacă punem punctat această curbă până acum, eu cred că putem să avem o viziune optimistă. Cum am spus România – ţară de succes, nu doar numai ţară de succes, dar, mai ales, împreună românii, de ambele părţi ale Prutului, într-o Europă de succes.”
