Linkuri accesibilitate

Sistemul productiv își revine încă anemic


Iurie Gotișan
Iurie Gotișan

Iurie Gotișan: autoritățile deseori acționează ca un vraci medieval care prescrie aceeaşi cură de tratament pentru toate bolile, indiferent de sursa problemelor şi de durerea pe care pe care o simte „pacientul”.


Persoanele cu venituri mici vor primi în perioada rece a anului, începînd cu luna noiembrie, compensaţii a câte 130 de lei pe lună din cauza majorării tarifelor la încălzire. La rectificarea bugetului săptămâna trecută, alianţa de guvernare a spus că veniturile bugetare sunt mai mari decât se aştepta aşa încât îşi poate permite să cheltuiască mai mult în scopuri sociale. Radu Benea l-a întrebat pe analistul economic Iurie Gotişan de unde provin sursele financiare suplimentare
.

Iurie Gotişan: Recentele rectificari operate la buget s-au facut mai mult pe seama cresterii unor impozite, taxe, cum ar fi spre exemplu TVA, accize, adica a imbunatatirii administrarii fiscale si a largirii bazei de impozitare, respectiv. Presupun ca si acea cifra de crestere economica de 4,7% pentru primul trimestru a silit intr-un fel sau altul autoritatile sa intervina pe buget, insa un lucru este cert ca sistemul productiv isi revine inca destul de anemic, respectiv veniturile fiscale, urmare a activitatii acestuia sunt inca modeste.

Europa Liberă: Şi totuşi veniturile la bugetul de stat sunt în creştere...


Iurie Gotişan: Asa este. Comparativ cu cifrele stabilite iniţial pentru 2010, veniturile la bugetul public naţional se vor majora cu 1,5 miliarde lei – per total acestea vor constitui peste 26 miliarde lei. La capitolul cheltuieli – acestea se vor majora cu 630 milioane de lei si pe final vor ajunge la ceva mai mult de 30 miliarde de lei, iar deficitul se va reduce cu 877 milioane de lei si va fi, estimativ, de 3,6 miliarde de lei sau de 5,6% din Produsul Intern Brut, de altfel o valoare acceptabila si rezonabila in principiu, mai ales dacă am compara cu acelasi indicator spre exemplu pentru Romania, care este de peste 10 la suta din PIB.

Europa Liberă: Oponenţii guvernului spun însă că aceste ţine bugetare ar avea mai curând un iz electoral, decât o bază reală. Sunt ele „monitorizate” într-un fel de finanţatorii externi ai Republicii Moldova?


Iurie Gotişan
: Sigur ca mai mulţi donatori instituţionali au oferit asistenţă financiară Moldovei, în particular şi pentru onorarea unor plăţi sociale, dar vorba aia sac fără fund nu există”, iar autoritatile, cred eu, vor face totul pentru a respecta intocmai reteta prescrisa de FMI, altfel nici nu se poate, mai ales ca in joc sunt pusi multi bani. In plus, se stie ca FMI nu acorda bani pentru finantarea socialului, doar cu foarte mari exceptii.

Cit priveste izul electoral, nu stiu, poate fi. Cel putin din simplul motiv ca proiectul de buget este mai intii de toate un document politic si apoi economic, respectiv actuala rectificare de buget încearcă să concilieze o eventuală criză din economie cu presiuni sociale posibile. Respectiv, este firesc ca autoritatile sa aiba grija de dimensiunea sociala a bugetului, mai ales ca ne asteapta o toamna electorala fierbinte, iar electoratul, in particular pensionarii, cei care primesc indemnizatii sociale sunt cam cei mai disciplinati si pot taxa pana la urma dur, daca nu se intreprinde nimic.

Europa Liberă: Totuşi, cu cât au fost majorate plăţile sociale? Pentru că opoziţia comunistă spune că s-ar fi dat mai mult pentru structurile de forţă, decât pentru majorări de îndemnizaţii sociale.

Iurie Gotişan
: Cea mai mare parte din banii acumulati va fi directionata pentru susţinerea bugetului sau reducerea deficitului bugetar, undeva la 670 milioane lei. Cu toate ca o parte din astia ar fi putut sa fie alocati pentru plata salariilor si pensiilor, mai ales ca deficitul nu este mare, dar dupa cum spusesem mai sus guvernul tre sa respecte intelegerea cu FMI. Cam 180 milioane lei dupa aceasta modificare vor fi alocati pentru protectia sociala (pensii si alocatii sociale). Cit priveste sumele alocate structurilor de forta, o buna parte din acestea vor fi directionate si pentru plata pensiilor mai multor categorii din efectivul acestor structuri, care au obtinut aceste drepturi, care de fapt tot plati sociale sunt pina la urma.

Europa Liberă: Echilibrul sistemului social se ştie că e menţinut într-un fel, dacă pot să spun aşa, şi de finanţatorii externi. Dar în lipsa unor schimbări radicale în cadrul sistemului, despre care se vorbeşte de mai multă vreme, nu riscă autorităţile, cum aţi spus, să ajungă la fundul sacului mai repede decât se crede?


Iurie Gotişan: Bineinteles, trebuie sa avem in vedere ca dacă în trecut cca 64% din buget era destinat blocului social, acum acest indice a ajuns la 72%. Si asta sincer sa va spun nu este bine. Cred ca avem situatia unui deja vu, cind autoritatile deseori acţionează ca un vraci medieval care prescrie aceeaşi cură de tratament pentru toate bolile, indiferent de sursa problemelor şi de durerea pe care pe care o simte pacientul”.

Cheltuielile s-au dus si se duc mai mult spre salarii sociale şi nu pe politici de reformă social, ma refer aici la reforma sistemului de asistenta social, sistemului de pensii, sistemului public administrativ, reforme despre care se discuta de ceva timp, dar prea putin s-a facut.
Previous Next

XS
SM
MD
LG