Ori de cîte ori se asociază într-o coaliţie compactă, umorul involuntar, amnezia voluntară şi ipocrizia asumată produc falsuri de referinţă. Procesul e laborios iar produsul are o toxicitate eficientă. Ultima capodoperă în materie e teoria, tot mai euro-răspîndită, după care România practică un soi de trafic legal cu moldoveni, pe care îi transformă în cetăţeni UE şi îi deversează, apoi pe uşa din dos, în Occident. Am întîlnit, prima oară, această idee în discuţii la limita buneicuvinţe cu europarlamentari germani. Aceaşi teorie e sistematizată ştrengar, într-un articol al ediţiei internaţionale a revistei Der Spiegel.
Articolul din Der Spiegel, intră, de la bun început, în seria documentelor scutite de dubii. Prima frază:
„Romania's president wants to increase his country's population and is using an odd means to do so.”
Der Spiegel ştie că Preşedintele Băsescu vrea să facă din moldoveni un excedent de populaţie românesc. Dezvăluirea cu care Der Spiegel îşi educă şi îndatorează onor audienţa internaţională e atît de gravă încît, evident, argumentele şi probele devin secundare. Der Spiegel ştie şi asta e de ajuns.
Ceva mai jos, Der Spiegel se lipeşte de obişnuita referire la Moldova ca „poorest country in Europe”. Clişeu ochit, clişeu lovit! Sau nu e Moldova, cu adevărat, „poorest country in Europe”? Ba este, dar forţa clişeului lucrează anesteziază complet capacitatea de gîndire a revistei germane care nu înţelege urmările formulelor pentru care optează. Căci, dacă moldovenii sînt într-atît de săraci, atunci ei se înscriu perfect în categoria „excluşi, defavorizaţi, marginalizaţi, etc”. E vorba de acea supercategorie pe care presa germană şi vest-europeană o compătimeşte militant şi o acceptă în interiorul UE, din raţiuni umanitar-liberale. Asta, însă, numai dacă vorbim de sărăcimea „exclusă” a imigranţilor afro-arabi. Dacă e vorba de moldoveni, umanitarismul se retrage, deşi, aşa cum scrie Der Spiegel, e vorba de nefericiţi născuţi într-o ţară „din Europa”. Sau tocmai asta e problema?
Der Spiegel observă, deasemenea, că noua coaliţie de guvernare pro-europeană de la Chişinău e complice în acest proces care introduce în Europa europeni neagreaţi. Der Spiegel precizează subtil că noua coaliţie a venit la putere înlocuind „Partidul Comunist pro-rus”. S-ar putea înţelege de aici că revista germană sugerează, delicat şi progresist, că o administraţie comunistă revenită la putere în Moldova ar face cadou Europei măcar blocarea fluxului moldovean spre UE. Der Spiegel pare să aibă opţiuni politice bine conturate, mai ales că, trei rînduri mai jos, revista enumeră sec ororile de care România se face vinovată în faţa întregii Europe:
„Even though Romania itself has been hard hit by the financial crisis, the nation has granted generous loans to its neighbor in the past year. The barbed wire along the border has been taken down and, since autumn, Moldovans living within a 30-kilometer radius of the border have been able to visit Romania without a visa.”
Aşadar, ajutor financiar, desfinţarea „zidului” de sîrmă ghimpată şi libertatea de circulaţie în zona de frontieră! Asta, în loc de obstrucţii economice, militarizarea frontierei şi restricţii adminstrative - măsurile pe care Der Spiegel le crede, probabil, mult mai nimerite şi mai europene. Situaţia poate fi însă, uşor rectificată şi armonizată cu agenda Der Spiegel. Măsurile abuzive ale României pot fi blocate, cu condiţia ca „Partidul Comunist pro-rus” regretat de Der Spiegel să vină la putere. Asta mai ales, că tot Der Spiegel ne informează, după consultarea propriei baze de intuiţii oraculare, că:
„He (Băsescu) dreams of Romania Mare”.
Argumentele şi probele lipsesc şi de data asta. Der Spiegel contează tocmai pe lipsa probelor: un adevăr evident nu are nevoie de argumente, aşa cum o presă aliniată a scăpat de grija jurnalismului riguros. Extremismul pro-românesc al Românilor şi al Preşedintelui lor e, pentru Der Spiegel, un fapt european documentat. De altfel, la Bruxelles însuşi „a devenit conştient de fluxul migraţionist moldovenesc” - scrie Der Spiegel care relatează, apoi, că politicieni populişti de dreapta exploatează situaţia. E vorba de un europarlamentar austriac (Andreas Molzer - Partidul Austriac al Libertăţii) care a adresat o intepelare Comisiei Europene, solicitînd stoparea acţiunilor României. Interesant (în primul rînd pentru viitorii cercetători ai ipocriziei de presă „corecte politic”) Der Spiegel foloseşte din nou tiparul după care toate delictele sînt delicte cu excepţia celor admise.
Mai întîi, am aflat de la Der Spiegel că „defavorizaţii” moldoveni nu au drept de circulaţie pentru că sînt, în mod vădit, prea europeni. Acum aflăm că Der Spiegel poate, fără obişnuitul torent de invective, un partid radical anti-imigraţionist. De ce? Pentru că Molzer şi partidul lui sînt împotriva imigraţiei europene. În schimb, Geert Wilders liderul politic olandez anti-imigraţionist e Satana. De ce ? Pentru că Wilders e anti-islamic şi, deci, incorect.
În sfîrşit, dacă episodul Moldova dovedeşte că România e vinovată de infidelitate europeană, atunci ne aflăm într-o companie augustă. Cei ce acuză acum direct sau indirect statul român ar trebui să se scutească de ravagiile amneziei voluntare. Politicienii şi presa germană uită ceva: în 1989-90, Germania era membru UE. Şi exact în 1989-90, Germania a încurajat şi salutat prăbuişirea „zidului” de la Berlin. Tot Germania a acordat cetăţenie in corpore populaţiei Republicii Democrate Germane, introducînd, pe această cale, în UE, nu mai puţin de 16 milioane de persoane.