20 iulie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Președintele Lucinschi cere Parlamentului să aprobe un referendum constituțional.
Dan Ionescu: Prezent joi la lucrările în plen ale Parlamentului, preşedintele Petru Lucinschi a cerut ca acesta să aprobe organizarea unui referendum constituţional. Domnul Lucinschi a propus chiar şi o dată precisă pentru referendum, aşa cum puteţi afla din relatarea lui Radu Benea.
Preşedintele Petru Lucinschi a respins astăzi modificările la Constituţie, aprobate de Prlament la 5 iulie, prin care a fost instituit sistemul parlamentar de guvernare. Preşedintele a venit în faţa deputaţilor cu un mesaj, ideea centrală a căruia ar fi că organul legislativ şi-a asumat o prea mare răspundere modificând Legea fundamentală, fără a consulta opinia poporului.
Petru Lucinschi a propus deputaţilor două soluţii. Prima: să nu-şi reconfirme votul pentru o republică parlamentară, ci să declare un referendum republican pe 5 noiembrie, la care să fie supuse ambele proiecte de modificare a Constituţiei – cel adoptat deja de Parlament şi cel al Preşedinţiei privind instituirea sistemului prezidenţial de guvernare. Şeful statului a accentuat aici, că nu există nici un pericol în faptul, că alegătorii vor fi antrenaţi în desfăşurarea unor referendumuri. El a citat pe preşedintele francez Jacques Chirac cu cuvintele: „Doresc ca referendumul să devină un lucru permanent şi sistematic. Cetăţenii trebuie să se poată exprima asupra celor mai importante subiecte şi probleme ale vieţii. Aceasta este calea sfântă a democraţiei.”
Cea de-a doua soluţie propusă de Petru Lucinschi ar fi, ca Parlamentul să modifice în termene restrânse Codul electoral, astfel încât 70 de deputaţi în Parlament să fie aleşi pe circumscripţii uninominale, iar 30 pe o singură sircumscripţie naţională, aşa cum propune proiectul prezidenţial de modificare a Constituţiei, sau să înlocuiască actualul sistem electoral pe o singură circumscripţie pe unul pe circumscripţii judeţene. După aceasta Parlamentul ar trebui să stabilească data unor alegeri parlamentare anticipate.
În acest fel, a declarat Lucinschi, vom oferi cetăţenilor cuvântul decisiv în adoptarea deciziei asupra viitorului sistem de guvernare a ţării, precum şi noului Parlament dreptul de a alege preşedintele Republicii, în baza mandatului acordat de popor. De asemenea, a spus Lucinschi, ar fi deosebit de important să se modifice sistemul electoral, astfel încât alegerile în Parlament să se soldeze cu constituirea unei majorităţi parlamentare, care să-şi poată asuma răspunderea pentru guvernarea ţării.
Şeful statului a făcut aceste propuneri „pentru a depăşi în mod civilizat, democratic şi responsabil criza politică acută cu care ne confruntăm şi care este un fapt împlinit.” Nu înainte, însă, de-a trece detaliat în revistă confruntările, care au avut loc în ultimul an şi jumătate dintre deputaţi şi Preşedinţie. Petru Lucinschi a deplâns faptul, că Parlamentul a sfidat toate iniţiativele sale de îmbunătăţire a sistemului de guvernare, enumerând toate acţiunile întreprinse de către părţi.
Dând o apreciere modificărilor la Legea fundamentală, adoptate de Parlament, preşedintele, între altele, a menţionat: „Modificarea Constituţiei, aşa cum a fost votată ea la 5 iulie de către Parlament, contravine opiniei poporului, exprimată în cadrul referendumului consultativ din 23 mai 99. Sistemul politic parlamentar de guvernare încalcă în cel mai grosolan mod principiul fundamental de organizare a puterii de stat, principiul separării puterilor, constatat în articolul şase din Constituţie. Se instituie monopolul necondiţionat al puterii legislative, care de unul singur alege şeful statului, formează componenţa Guvernului şi aprobă programul de acivitate al acestuia, hotărăşte asupra demiterii şefului statului şi a Guvernului, formează parţial Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Conturi, numeşte Procurorul general, conducerea companiei de stat Teleradio Moldova, reglementează prin legi orice raporturi sociale. Şi tot el decide, prin intermediul Guvernului, care îi este subordonat, asupra executării legilor. În acest model nu există nici urmă de separare a puterilor.
Anume de aici emană pericolul iminent al instaurării unei dictaturi colective restrânse asupra întregii ţări. Preşedintele Republicii, în condiţiile legii adoptate, devine o formă fără fond, o figură butaforică. El este lipsit de dreptul la iniţiativă legislativă, precum şi de dreptul de a iniţia revizuirea Constituţiei, de dreptul de a participa la şedinţele Guvernului şi de a le prezida, de a consulta Guvernul în probleme urgente şi de importanţă deosebită pentru soarta statului, de dreptul de a numi judecători la Curtea Constituţională, precum şi de dreptul şi garanţii de a fi ales şi demis din funcţie de către popor. Astfel, şeful statului devine o autoritate fără capacitate de a acţiona, o autoritate manipulată şi tutelată de către alianţele parlamentare majoritare, care la noi sunt instabile, perzându-şi în acest mod rolul de contrapondere, menită să asigure echilibrul constituţional al puterilor. Să fim sinceri, stimaţi deputaţi, şi să recunoaştem, că la 5 iulie Dumneavoastră aţi acţionat nu atât pentru modificarea Constituţiei, cât pentru eliminarea actualului preşedinte din viitorul scrutin prezidenţial. Oricum aşa vorbesc oamenii.”
Preşedintele a recunoscut, că-i revine o parte din vină pentru greşelile ce s-au comis în administrarea Republicii în ultimii 10 ani, însă a sesizat imperfecţiunile actualului sistem de guvernare abia după ce l-a succedat în funcţie pe fostul preşedinte Mircea Snegur, primul, care a avut ideea revizuirii Constituţiei.
Din Chişinău, Radu Benea, Radio Europa Liberă
*
Dan Ionescu: Noul demers al preşedintelui pe tema formei de guvernământ a stârnit reacţii prompte din partea unor lideri parlamentari. Mai multe de la Eleonora Lisnic:
Şeful Legislativului, Dumitru Diacov nu a dorit să deschidă dezbateri pe marginea mesajului preşedintelui Petru Lucinschi, făcând trimitere la Regulamentul Parlamentului. În acelaşi timp, Diacov a anunţat că obiecţiile şefului statului faţă de Legea privind sistemul parlamentar de guvernare vor fi discutate chiar astăzi de Comisia parlamentară specială, care s-a ocupat de proiectele privind amendarea Constituţiei. Comisia ar urma să decidă şi data la care Parlamentul îşi va reexamina proiectul de lege nepromulgat de preşedintele Lucinschi.
Majoritatea deputaţilor sunt de părere, că proiectul va fi propus spre examinare chiar vineri, iar dacă nu, cel târziu la începutul săptămânii viitoare. În acelaşi timp, ei apreciază că proiectul va fi revotat cu acelaşi număr de voturi, sau poate va întruni un vot şi mai masiv. Liderul Partidului Popular Creştin-Democrat, Iurie Roşca, într-o declaraţie pentru presă, a apreciat că mesajul preşedintelui Lucinschi a fost „cântecul de lebădă” al şefului statului: „Soluţiile propuse, evident, nu sunt acceptabile pentru Legislativ. Cred că cel târziu mîine, sau dacă nu, atunci săptămâna viitoare, Legislativul îşi va confirma poziţia cu un număr cel puţin egal, dacă nu şi mai mare de voturi, astfel încât să se pună capăt acestui conflict, care durează atât de mult între Preşedinţie şi Parlament.”
Liderul Partidului Forţelor Democratice, Valeriu Matei, care în plen a insistat asupra iniţierii dezbaterilor pe marginea mesajului şefului statului, a spus, că l-a surprins utilizarea de către preşedintele Lucinschi a unor expresii, care „nu cadrează cu un discurs politic, cum ar fi „Parlamentul în mod abuziv” şi „vot fulger”. În opinia lui Matei, a fost evidentă tendinţa şefului statului de-a culpabiliza partidele politice şi de a da aprecieri tendenţioase activităţii Parlamentului.
Valeriu Matei: „Constituţia din 1994 n-a trecut prin referendum. Cum îşi imaginează domnia sa, sau cum îşi imaginează cineva o Constituţie cu câteva articole trecute prin referendum şi restul conţinutului votat de Parlament? Care vor fi modalităţile pe viitor de adoptare a unor modificări constituţionale? Deci, cred că este o absurditate. Cât priveşte ce-a de a doua propunere – Parlamentul să se dizolve şi să constituie o majoritate parlamentară prin alegeri în circumscripţii uninominale sau mixte. O ştim foarte bine, că alegerile în circumscripţii uninominale, în condiţiile noastre, a sărăcirii populaţiei, ne vor aduce foarte mulţi, nu-i numesc, cei care au bani şi vor şti să cumpere alegătorii. Care nu vor avea nici un program politic, nici un fel de program de acţiune concretă şi legislativă şi în plan economic. Ce fel de majoritate parlamentară va fi aceasta? Domnul Lucinschi a uitat, că a fost printre adepţii păstrării acestui sistem proporţional într-o singură circumscripţie şi din cauza că avem problema Transnistriei. Cum organizăm circumscripţii în raioanele de Est ale Republicii Moldova şi cum alegem deputaţi din acea zonă?”
Valeriu Matei a ţinut să precizeze, că potrivit unei interpretări a Curţii Constituţionale, în ultimele şase luni de mandat al şefului statului, Parlamentul se poate autodizolva numai prin acordul în scris al fiecărui deputat şi al fiecărui deputat supleant de pe listele formaţiunilor parlamentare. Dacă cel puţin o persoană nu-şi dă acordul, Parlamentul nu se poate autodizolva.
Iată ce a declarat ziariştilor, deputatul Partidului Democrat, Anatol Ciobanu: „M-a mirat foarte mult, că domnul preşedinte a recurs la un mesaj, în care a inserat un şir întreg de neadevăruri, să le spunem aşa, să nu spunem altfel, şi făcând nişte propuneri aş spune chiar aberante. Deci, ce-ar însemna să organizăm un referendum la 5 noiembrie, cum a propus dumnealui? Ar însemna nu altceva decât să încălcăm Constituţia, care prevede, că un proiect de lege de modificare a Constituţiei poate fi luat în discuţie numai după şase luni după ce a fost înaintat Parlamentului. Deci, dacă chiar să zicem, că 13 iulie, data înaintării proiectului de către domnul preşedinte, cu toate că nu e valabilă, atunci avem dreptul să revenim la acest proiect numai la 13 ianuarie 2001.”
Deputatul Convenţiei Democrate din Moldova, Sergiu Mocanu: „În situaţia care s-a creat acuma nu aş intra în polemică cu domnul preşedinte şi cred că nici nu are rost. Ca unul dintre personajele politice din Republica Moldova, eu apreciez că preşedintele Lucinschi îşi încheie cariera politică într-un mod cu totul lamentabil. Chestiunea transformării Republicii Moldova într-o republică parlamentară a fost una principială, una de principiu, iar activitatea domnului preşedinte Lucinschi a catalizat această decizie a Parlamentului.”
Din Chişinău, Eleonora Lisnic, pentru Radio Europa Liberă.
