21 iulie 2000.
Actualitatea în Republica Moldova.
Delegația Consiliului Europei vizitează R. Moldova.
Dan Ionescu: La Chişinău a sosit o delegaţie a Comitetului de miniştri al Consiliului Europei, care intenţionează să se deplaseze şi la Tiraspol. Amănunte de la Eleonora Lisnic.
O delegaţie a preşedinţiei italiene a Comitetului de miniştri al Consiliului Europei efectuează o vizită de două zile în Republica Moldova. Delegaţia este condusă de secretarul de stat al Ministerului de Externe al Italiei, Umberto Ranieri, iar scopul vizitei este o mai amplă documentare în problema diferendumului transnistrean şi identificarea unor modalităţi practice de implicare mai activă a Consiliului Europei în soluţionarea pe cale politică a acestui conflict.
După cum anunţă Ministerul moldovean de externe, preşedinţia italiană a Consiliului Europei are în prim plan şi obiectivul de restabilire a valorilor democraţiei în regiunea din stânga Nistrului, cu păstrarea necondiţionată a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. La sosire, şeful delegaţiei Umberto Ranieri a declarat, că unul dintre subiectele de importanţă, care vor fi abordate în cadrul vizitei, va fi şi cel al evacuării armamentului şi trupelor ruseşti din stânga Nistrului. Domnul Ranieri a mai precizat că sâmbătă dimineaţa delegaţia intenţionează să plece la Tiraspol, pentru a se întâlni cu liderii transnistreni. Umberto Ranieri şi-ar dori să obţină şi o întrevedere cu deputatul, deţinutul politic Ilie Ilaşcu.
De menţionat, că în cadrul delegaţiei secretariatul Consiliului Europei este reprezentat şi de secretarul Comisiei de la Veneţia, Giani Buquicchio. Umberto Ranieri este însoţit şi de mai multe persoane cu funcţii importante în ministerul italian de externe, între care Marco Baccini, Vicente Prati şi Jan Paolo Carantes. Astăzi, în prima zi a vizitei, delegaţia s-a întâlnit cu preşedintele Petru Lucinschi, cu şeful Parlamentului, Dumitru Diacov, şi cu premierul Dumitru Braghiş. În cadrul acestor discuţii, Umberto Ranieri s-a referit la rolul important ce revine statelor garant în soluţionarea definitivă a problemei transnistrene. Totodată, şeful delegaţiei şi-a exprimat speranţa că Federaţia Rusă va respecta întocmai deciziile reuniunii OSCE de la Istanbul din toamna anului trecut.
La întâlnirea sa cu delegaţia preşedinţiei italiene a Comitetului de miniştri al Consiliului Europei, preşedintele Petru Lucinschi, potrivit unui comunicat oficial, a arătat că pentru soluţionarea cât mai grabnică a problemei transnistrene este necesară „o poziţie mai fermă a Federaţiei Ruse, implicarea mai activă a comunităţii europene şi a Ucrainei.” În acelaşi timp, şeful statului a pledat pentru elaborarea unui proiect comun al OSCE, Rusiei, Ucrainei şi Consiliului Europei în ceea ce priveşte soluţionarea diferendului transnistrean şi evacuarea armamentului stocat în regiune.
Din Chişinău, Eleonora Lisnic, pentru Radio Europa Liberă.
*
Dan Ionescu: Necesitatea unei implicări mai active a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa în reglementarea diferendului transnistrean este menţionată într-o relatare de la Viena a corespondentului Europei Libere, Roland Delingston, dedicată aniversării a 25 de ani de la semnarea acordurilor de la Helsinki. Corespondentul îl citează pe secretarul general al OSCE, Jan Kubis, potrivit căruia există speranţa ca un progres în soluţionarea conflictului transnistrean să fie înregistrat în cursul anului următor. Kubis a admis că procesul de reglementare se desfăşoară într-un ritm mai încet decât s-a sperat. Textual el a spus: „Chestiunea Moldovei are multe aspecte complicate şi soluţiile nu vor veni cu uşurinţă.” Kubis a subliniat faptul, că negociatorii ruşi încearcă în prezent să condiţioneze retragerea trupelor şi armamentului rusesc din Transnistria de clarificarea statutului regiunii separatiste din stânga Nistrului.
Tema recentei sesiuni de la Viena a Consiliului permanent al OSCE este abordată şi într-un comentariu, apărut astăzi în publicaţia electronică Monitor, a Fundaţiei americane Jamestown, sub semnătura lui Vladimir Socor. Autorul este de părerea că întâlnirea de la Viena a marcat în multe privinţe un regres faţă de hotărârile adoptate la summitul OSCE de la Istanbul, din noiembrie 1999. Principalul motiv invocat în sprijinul aceste concluzii este tot acela al cuplării retragerii trupelor ruse de reglementarea diferendului transnistrean. Cât priveşte calendarul de retragere, prezentat de delegaţia rusă la Viena, Vladimir Socor este de părere, că şi acesta reprezintă un pas înapoi faţă de deciziile adoptate la Istanbul.
