Republica Moldova se poate lăuda cu indici relativ buni în ceea ce priveşte sănătatea mamei şi a copilului – mortalitatea infantilă este în scădere, ca şi nivelul de subnutriţie, anemie sau infecţii de tot felul. Un studiu Unicef scoate însă la iveală decalaje imense între sănătatea copiilor din diferite zone geografice, din sate şi oraşe, din familii sărace şi bogate. În general, sistemul de sănătate al mamei şi copilului este extrem de inechitabil în Moldova, este concluzia studiului.
Aflarea îndelungată în aer curat şi consumarea unor produse ecologice sunt privite de multă lume ca pe un remediu salvator pentru numeroase probleme de sănătate ale copiilor mici, drept urmare mediul rural fiind preferat celui urban pentru creşterea copiilor în vîrste fragede. Dar studiul UNICEF arată că, de fapt, în Moldova lucrurile stau invers. Mortalitatea copiilor de pînă la cinci ani în sate este cu mult mai înaltă ca în oraşe, iar printre cauze ar fi accesul limitat la servicii medicale şi ignorarea de către mame a unor probleme considerate banale cum ar fi o diaree sau o tuse îndelungate.
Unul dintre autorii studiului, Viorel Soltan: „Factorii sunt complexi, de la probleme ale sistemului sănătăţii pînă la gradul de cultură al mamelor. Spre exemplu, cînd ne uităm la gradul de vaccinare – în oraş avem o acoperire mai mică cu vaccinare decît în sat, unde mamele cunosc mai puţin despre zisele reacţii adverse. Pe de altă parte, noi avem sate unde nu eixtă medic de familie, avem raioane cu mai mult de 30 de procente lipsă de lucrători medicali.”
Decalajele cresc cînd vine vorba despre familii sărace şi bogate. Studiul arată că un copil dintr-o familie săracă, unde se cheltuie de cinci ori mai puţin pentru alimentaţia lui, este supus unui risc dublu de deces în primii ani de viaţă în raport cu familiile bogate. Aceşti copii sunt mult mai des afectaţi de anemie, iar mamele raportează rar problemele lor de sănătate.
Şi mai mari sunt decalajele dintre sănătatea copiilor din diferite zone geografice. În sud, spre exemplu, se înregistrează cel mai înalt grad de mortalitate infantilă pe ţară.
Studiul dă ca exemplu un sat din Cantemir şi altul din Vulcăneşti, localităţi în care medicul de familie este prezent doar o dată pe săptămînă. Multe dintre mamele intervievate nici nu cunosc că au dreptul la asistenţă medicală gratuită pentru copiii lor.
Funcţionarii de la Ministerul Sănătăţii nu recunosc însă existenţa unor inechităţi în sistemul medical dedicat mamei şi copilului. Şefa direcţiei ministeriale de profil, Rodica Scutelnic spune că problema este mai degrabă una socială, decît medicală: „Sistemul de sănătate oferă toate serviiile, problema este accesarea acestor servicii. De vină este sistemul de protecţie socială.”
Şi Valentina Pogor, soră medicală dintr-o localitate din nord, crede că mamele de la sat ştiu să-şi îngrijească copii la fel de bine ca cele de la oraş: „Eu lucrez de 32 de ani şi mortalitatea natală practic n-am avut. La noi mamele sunt conştiente, copii îs doriţi, ele au grijă de ei. Totul depinde de lucrătorul medical, dacă a patronat mama cum se cuvine şi i-a insuflat mamei că trebuie să fie atentă, aşa ceva nu se întîmplă.”
Dar ce recomandări formulează UNICEF către autorităţi pentru a reduce inechităţile pe care le surprinde studiul?
Sefa reprezentantei UNICEF Moldova, Alexandra Yuster: „Primul pas este sa analizam astfel de date cu regularitate. Multe dintre cifrele prezente în studiu sunt din 2005, pentru că altele mai recente pur şi simplu nu există. Studiul arată că nu toate femeile cunosc ca copii sunt acoperiti de sistemul de asigurare medicala. O solutie ar fi de a organiza o campanie informationala despre sistemul de asigurare medicala in R. Moldova”.
