25 iulie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Tratatul de delimitare a frontierei cu Ucraina contestat.
Dan Ionescu: Oportunitatea unui tratat privind delimitarea frontierei cu Ucraina continuă să stârnească semne de întrebare la Chişinău. Astăzi mai multe organizaţii neguvernamentale s-au pronunţat împotriva unei ratificări în pripă a documentului. Relatează de la Chişinău Eleonora Lisnic.
19 organizaţii nonguvernamentale au depus astăzi în Parlament un Memoriu, prin care cer deputaţilor să nu se grăbească în chestiunea ratificării Tratatului moldo-ucrainean cu privire la frontiera comună. Semnatarii documentului propun ca Legislativul să creeze o comisie, care ar renegocia cu partea ucraineană punctele controversate din acest tratat, aducându-l „în concordanţă cu principiile bunei vecinătăţi.”
Autorii Memoriului mai propun, ca din această comisie să facă parte deputaţi, reprezentanţi ai Guvernului şi ai sectorului civil. Tot astăzi lideri ai trei organizaţii neguvernamentale, din cele 19 semnatare, au ţinut o conferinţă de presă. Memoriul a fost prezentat jurnaliştilor de preşedintele Asociaţiei istoricilor, Anatol Petrenco, preşedintele societăţii culturale Ginta Latină „Onore&Patria”, Valentin Balan, şi preşedintele societăţii culturale „Dunărea şi Marea”, Petru Grozavu. Ei şi-au autocaracterizat gestul drept prima implicare a societăţii civile moldovene într-o problemă ce ţine de integritate şi securitatea teritorială a statului. În opinia lor, Tratatul cu Ucraina în varianta actuală, propusă Parlamentului spre ratificare, lasă impresia că a fost semnat în condiţii de război.
Preşedintele societăţii culturale „Dunărea şi Marea”, Petru Grozavu afirmă: „Eu, de fapt, nu văd nici o vină a Ucrainei în ceea ce a făcut. Ucraina, prin delegaţia care a avut-o şi prin cei care au semnat documentul, n-a făcut altceva, decât să-şi apere interesele în formula maximă, pe care a putut s-o obţină din partea Republicii Moldova. Partea ucraineană şi-a făcut datoria cu cinste în ceea ce a făcut. Altceva e, că de ce n-a făcut acelaşi lucru şi delegaţia moldovenească la aceste negocieri, deşi a avut toate posibilităţile s-o facă.”
Autorii Memoriului sunt de părere că Tratatul privind frontiera moldo-ucraineană trebuie renegociat astfel, încât documentul să nu mai facă nici un fel de referiri la cei aproape opt kilometri de autostradă din preajma satului Palanca. În varianta actuală a Tratatului, reamintim, această porţiune de drum ar urma să fie cedată Ucrainei. Liderii organizaţiilor nonguvernamentale au mai apreciat, că potrivit documentului, în zona Giurgiuleşti din teritoriul Republicii Moldova ar urma să fie tăiaţi 700 de metri de acces la Dunăre. Ei susţin, că după cel de-al doilea război mondial Republicii Moldoveneşti i-au fost lăsaţi 1 150 de metri de-a lungul Dunării. La ora actuală, însă, după ce Ucraina a mutat stâlpii de frontieră, Republica Moldova a rămas cu doar 450 de metri.
În Memoriu se mai arată, că în Tratatul de frontieră părţile nu apar cu drepturi şi obligaţii egale şi că, în plus, acest document contravine Tratatului de bază cu Ucraina, în care părţile nu avansează nici un fel de pretenţii teritoriale. Autorii Memoriului apreciază, că modul schimbului şi mai ales a cedărilor de patromoniu nu pot constitui obiectul unui tratat de frontieră. În caz contrar, spun ei, Republica Moldova, şi în special locuitorii din Palanca şi satele învecinate, riscă să piardă garanţiile de drept real asupra a o sută de hectare de pământ, aflate de cealaltă parte a autostrăzii. Petru Grozavu afirmă, că recent pe aceste terenuri din moşia satului Palanca au fost descoperite zăcăminte de petrol.
Din Chişinău, Eleonora Lisnic, pentru Radio Europa Liberă.
