Astazi Rusia are o noua sarbatoare nationala – crestinarea rusilor in secolul 10 de catre Rusia Kieveana. Incercind sa inteleaga mai bine relatia actuala intre stat si biserica in Rusia, corespondentul Europei Libere la Moscova, Kevin OFlynn a vizitat seminarul teologic de la Serghei Posad, locul in care se pregatesc viitorii preoti ortodocsi rusi.
Daca nu ai auzi rugaciunile de la inceputul orei de studiu, ai avea impresia ca te afli intr-o universitate obisnuita, cu tineri care glumesc, scriu mesaje pe site-urile sociale si converseaza degajat printre pupitre cu carti groase. Minastirea de la Serghei Posad a Sfintei Treimi este cea mai importanta minastire ortodoxa din Rusia, asezata in asa numitul inel de aur al Rusiei, la nord-est de Moscova, in zona celor mai multe orase istorice ale Rusiei.
Noua sarbatoare a fost adoptata de Duma de Stat de la Moscova, cu convingerea ca crestinarea Rusiei a fost un moment ce a contribuit la consolidarea statalitatii si a mentinerii unitatii Rusiei in perioade de rascruce istorica. Chiar daca, potrivit Constitutiei, in Rusia se face o despartire clara intre biserica si stat, nu sunt putini cei care cred ca intre Rusia lui Putin si a presedintelui Medvedev si Biserica Ortodoxa Rusa a patriarhului Kirill relatia este una de simbioza, statul folosind biserica pentru exacerbarea sentimentelor nationaliste si, criticii spun, si a lipsei de toleranta fata de alte religii si confesiuni.
Andrei Zolotov, expert in probleme religioase: ”Constitutia nu poate functiona daca prescrie lucruri care sunt departe de traditiile nationale si de dezvoltarea istorica. Cred ca pe termen lung, in 50-100 de ani, o sa fie nevoie de o rescriere a Constitutiei tocmai pe relatia noua dintre stat si biserica”.
Lev Levinson de la o organizatia neguvernamentala pentru drepturile omului crede ca, odata cu noul si energicul patriarh Kirill, asupra statului se exercita presiuni pentru a se impune, in diferite domenii, interesele bisericii.
Patriarhul Kirill este o persoana din ce in ce mai publica – binecuvinteaza echipele de sportivi care pleaca la Olimpiada, isi face fotografii cu premierul Putin calare, face calatorii de politica externa incercind sa stabileasca relatii din ce in ce mai strinse cu bisericile ortodoxe din spatiul fost sovietic si continua sa priveasca cu suspiciune spre Vatican. Patriarhul Kirill a impus prezentarea la televiziuni a slujbelor bisericesti si cauta sa faca studiul ortodoxiei obligatoriu in scoli.
Intr-o tara precum Rusia, in care sunt recunoscute inca 3 religii oficiale in afara de Ortodoxie, Islamul, Judaismul si Budismul, actiunile patriarhului Kirill sunt privite cu circumspectie. Nurula Galif, istoric din Tatarstan este categoric: ”Biserica Ortodoxa Rusa a patruns in institutiile statului si a devenit o arma care ar permite statului manipularea populatiei. Religia nu este un lucru rau, dar ea nu trebuie folosita ca arma impotriva poporului tau sau altor popoare”.
Chiar daca 80 la suta dintre rusi se declara crestini ortodocsi, numai 8 la suta merg la biserica. Pavel Velikanov, profesor de teologie timp de 12 ani la seminarul din Serghei Posad crede ca rusii stiu, de fapt, prea putine despre religia ortodoxa, si ca la seminar studentii invata sa fie toleranti si sa propovaduiasca toleranta: ”Adevaratii credinciosi difera de fanatici in primul rind pentru ca ei respecta opiniile celuilalt si alegerile pe care le fac altii. Cred ca asta este si menirea noastra aici, la seminar, sa le inducem studentilor aceasta atitudine de respect fata de ceilalti”.
Dar, scrie corespondentul nostru, o data ce religia ortodoxa ar deveni obligatorie in scoli, chiar si in republicile Federatiei Ruse majoritar musulmane, este greu de vorbit de „toleranta fata de celelalte religii”. Atacurile xenofobe, din ce in ce mai frecvente sunt de prea putine ori criticate si condamnate de clerul ortodox. Mai mult, patriarhul Kirill ii considera pe ortodocsii ucrainieni care merg la biserica ucrainiana si nu la cea rusa, schismatici...
Studentii seminaristi cu care a stat de vorba corespondentul nostru cred ca sporirea prezentei religiei ortodoxe in programele de televiziune este un lucru bun, care ii va ajuta pe oameni sa stie mai multe despre credinta stramosilor lor si, spune Maksim Burdin, de 20 de ani, daca majoritatea rusilor sunt ortodocsi, nu e firesc sa aiba ei prioritate: ”E important sa intelegem traditiile noastre nationale. Rusii au trait in ortodoxie si le este greu sa vada alte programe religioase. E drept sa spui ca ortodoxia trebuie sa aiba intiietate asupra altor programe de televiziune religioase. Exista si canale de televiziune islamice. Ele exista”.
