În Barometrul Opiniei Publice publicat de Institutul de Politici Publice în primăvara acestui an, majoritatea moldovenilor sunt extrem de îngrijoraţi de traiul lor. 77 % din populaţie consideră că nu are asigurat un nivel de trai decent, 34 % spun că nu au asigurat nici măcar strictul necesar, iar 43 la sută spun că au bani numai pentru strictul necesar. Cel mai mult moldovenii sunt îngrijoraţi de creşterea preţurilor, de sărăcie şi de şomaj. 47 la sută dintre moldoveni, adică aproape o jumătate din populaţie, are aceasta grijă. “Studiul situaţional al forţei de muncă în mediul rural, inclusiv prin prisma de gen” este titlul complicat al unui studiu dat publicităţii astazi la Chişinău şi Lucia Diaconu a aflat mai multe stînd de vorbă şi cu un şomer.
Maria Baltaga din Truşeni, un sat de la periferia capitalei, e şomeră de cîţiva ani şi se gîndeşte să plece peste hotare.
Maria Baltaga: “50 de ani am şi nu lucrez. Şi iaca mă ocup numai vara cu fructele. Le aduc de-acasă şi le vînd. Cu atîta trăim. Numai vara lucrăm. Aşa şedem tot timpul acasă. La 50 de ani nu ne mai primeşte nimeni la lucru. ”
Europa Liberă: “Dar pînă acum unde aţi lucrat?”
Maria Baltaga: “Am lucrat aicea în Chişinău la o cafenea, dar s-a vîndut cafeneaua şi ne-au redus. ”
Europa Liberă: “V-aţi înregistrat la bursa muncii?”
Maria Baltaga: “Am fost. Înainte am fost înregistrată. ”
Europa Liberă: “Aţi încercat să vă găsiţi de muncă în localitatea de unde sînteţi?”
Maria Baltaga: “Am căutat, dar e mic salariul şi nu mi-a convenit”.
Studiul elaborat la comanda Ministerului Muncii arată că în 2009 numărul şomerilor a crescut în sate mai mult decît la oraş. Autorii cercetării spun că agricultura rămîne domeniul dominant de ocupare a forţei de muncă din mediul rural, deşi tot mai puţini locuitori de la sate se hrănesc din lucratul pămîntului. Aceştia preferă mai degrabă să-şi găsească de lucru la oraş sau peste hotare. Din totalul persoanelor plecate în străinătate în căutarea unui loc de muncă cca 72 la sută sînt din mediul rural, arată acelaşi studiu. Mediul rural este neatractiv pentru forţa de muncă. În localităţile rurale lipsesc cu desăvîrşire întreprinderile şi infrastructura care să ofere locuri de muncă. Iată de ce, spun autorii studiului, cel mai mare procent printre şomerii de la sate sînt tinerii cu studii între 15 şi 24 de ani.
Spre deosebire de bărbaţi, mai spun autorii cercetării, femeile de la sate îşi găsesc mai uşor de lucru. Dorin Vaculovschi, unul dintre autori.
Dorin Vaculovschi: “Pe de o parte, femeile se integrează mai uşor pe piaţa muncii. De ce? Fiindcă ele acceptă orice muncă care li se propune, chiar şi cu un salariu mai modest. Numai munca să fie mai stabilă, pe cînd bărbaţii caută ca munca să aducă un venit cît mai mare, iar economia nu e în stare să ofere asemenea locuri de muncă”.
Experţii spun că pe lîngă şomerii de la sate, există o tendinţă de creştere şi a numărului populaţiei inactive, adică a persoanelor care nici nu caută un loc de muncă. Sătenii dau mai degrabă preferinţă muncii neoficiale, care le-ar aduce un venit mai mare, de ocazie.
Pe de altă parte, autorii studiului constată că populaţia de la sate nu s-ar bucura de atenţie din partea angajatorilor din urbe, unde ar exista locuri vacante de muncă. Iată de ce, după părerea viceministrului Sergiu Sainciuc.
Sergiu Sainciuc: “Majoritatea din aceste persoane practic nu au o meserie, profesie sau specialitate. Şi, evident, în aceste condiţii e dificil de a ocupa un loc de muncă, fiindcă angajatorii doresc forţă de muncă calificată, cu o anumită experienţă”.
La părerea experţilor, creşterea mai mare a numărului de şomeri la sate s-ar datora în primul rînd efectelor întîrziate ale crizei mondiale. De ce a pătimit mai mult satul decît oraşul? Din nou Dorin Vaculovschi:
Dorin Vaculovschi: „Dacă vorbim de comparaţia dintre mediul rural şi cel urban, observăm că efectele crizei economice mondiale asupra evoluţiei şomajului din mediul rural sînt cu mult mai puternice decît în mediul urban. Asta pentru că în mediul urban structura ocupaţională, fiind orientată spre alte domenii cum ar fi serviciile, comunicaţiile, activităţi bancare, a fost afectată mai puţin”.
Cel mai bun remediu pentru a-i face pe săteni să nu migreze în căutarea locurilor de muncă ar fi dezvoltarea infrastructurii rurale, la părerea autorilor cercetării, deziderat urmărit şi de autorităţi de-a lungul anilor de independenţă care însă este de nerealizat după cum se dovedeşte. Prin urmare, tot pe umerii sătenilor stă problema cum să îmbunătăţească imaginea localităţii lor aşa încît să atragă investiţii străine şi să creeze locuri de muncă la ei în sat.
Maria Baltaga din Truşeni, un sat de la periferia capitalei, e şomeră de cîţiva ani şi se gîndeşte să plece peste hotare.
Maria Baltaga: “50 de ani am şi nu lucrez. Şi iaca mă ocup numai vara cu fructele. Le aduc de-acasă şi le vînd. Cu atîta trăim. Numai vara lucrăm. Aşa şedem tot timpul acasă. La 50 de ani nu ne mai primeşte nimeni la lucru. ”
Europa Liberă: “Dar pînă acum unde aţi lucrat?”
Maria Baltaga: “Am lucrat aicea în Chişinău la o cafenea, dar s-a vîndut cafeneaua şi ne-au redus. ”
Europa Liberă: “V-aţi înregistrat la bursa muncii?”
Maria Baltaga: “Am fost. Înainte am fost înregistrată. ”
Europa Liberă: “Aţi încercat să vă găsiţi de muncă în localitatea de unde sînteţi?”
Maria Baltaga: “Am căutat, dar e mic salariul şi nu mi-a convenit”.
Studiul elaborat la comanda Ministerului Muncii arată că în 2009 numărul şomerilor a crescut în sate mai mult decît la oraş. Autorii cercetării spun că agricultura rămîne domeniul dominant de ocupare a forţei de muncă din mediul rural, deşi tot mai puţini locuitori de la sate se hrănesc din lucratul pămîntului. Aceştia preferă mai degrabă să-şi găsească de lucru la oraş sau peste hotare. Din totalul persoanelor plecate în străinătate în căutarea unui loc de muncă cca 72 la sută sînt din mediul rural, arată acelaşi studiu. Mediul rural este neatractiv pentru forţa de muncă. În localităţile rurale lipsesc cu desăvîrşire întreprinderile şi infrastructura care să ofere locuri de muncă. Iată de ce, spun autorii studiului, cel mai mare procent printre şomerii de la sate sînt tinerii cu studii între 15 şi 24 de ani.
Spre deosebire de bărbaţi, mai spun autorii cercetării, femeile de la sate îşi găsesc mai uşor de lucru. Dorin Vaculovschi, unul dintre autori.
Dorin Vaculovschi: “Pe de o parte, femeile se integrează mai uşor pe piaţa muncii. De ce? Fiindcă ele acceptă orice muncă care li se propune, chiar şi cu un salariu mai modest. Numai munca să fie mai stabilă, pe cînd bărbaţii caută ca munca să aducă un venit cît mai mare, iar economia nu e în stare să ofere asemenea locuri de muncă”.
Experţii spun că pe lîngă şomerii de la sate, există o tendinţă de creştere şi a numărului populaţiei inactive, adică a persoanelor care nici nu caută un loc de muncă. Sătenii dau mai degrabă preferinţă muncii neoficiale, care le-ar aduce un venit mai mare, de ocazie.
Pe de altă parte, autorii studiului constată că populaţia de la sate nu s-ar bucura de atenţie din partea angajatorilor din urbe, unde ar exista locuri vacante de muncă. Iată de ce, după părerea viceministrului Sergiu Sainciuc.
Sergiu Sainciuc: “Majoritatea din aceste persoane practic nu au o meserie, profesie sau specialitate. Şi, evident, în aceste condiţii e dificil de a ocupa un loc de muncă, fiindcă angajatorii doresc forţă de muncă calificată, cu o anumită experienţă”.
La părerea experţilor, creşterea mai mare a numărului de şomeri la sate s-ar datora în primul rînd efectelor întîrziate ale crizei mondiale. De ce a pătimit mai mult satul decît oraşul? Din nou Dorin Vaculovschi:
Dorin Vaculovschi: „Dacă vorbim de comparaţia dintre mediul rural şi cel urban, observăm că efectele crizei economice mondiale asupra evoluţiei şomajului din mediul rural sînt cu mult mai puternice decît în mediul urban. Asta pentru că în mediul urban structura ocupaţională, fiind orientată spre alte domenii cum ar fi serviciile, comunicaţiile, activităţi bancare, a fost afectată mai puţin”.
Cel mai bun remediu pentru a-i face pe săteni să nu migreze în căutarea locurilor de muncă ar fi dezvoltarea infrastructurii rurale, la părerea autorilor cercetării, deziderat urmărit şi de autorităţi de-a lungul anilor de independenţă care însă este de nerealizat după cum se dovedeşte. Prin urmare, tot pe umerii sătenilor stă problema cum să îmbunătăţească imaginea localităţii lor aşa încît să atragă investiţii străine şi să creeze locuri de muncă la ei în sat.
