Linkuri accesibilitate

Migraţia dinspre Europa de Est, inclusiv dinspre România şi Bulgaria, nu este o problemă pentru Marea Britanie


Sarah Mulley: Marea Britanie are limite stricte pentru românii sau bulgarii care doresc să vină la muncă, iar aceste limite se vor aplica, evident, şi moldovenilor cu paşapoarte româneşti.


În ultimele săptămâni, câteva ziare din vestul Europei au publicat articole despre o aşa-numită „extindere secretă” a Uniunii Europene prin acordarea cetăţeniei statelor membre unui număr mare de persoane din afara spaţiului comunitar. În opinia autorilor articolelor, ar fi vorba în primul rând de moldovenii care primesc cetăţenia României. La Londra, fenomenul a fost mediatizat mai ales de presa de bulevard, care a avertizat că milioane de moldoveni vor invada piaţa muncii din Marea Britanie.

Sarah Mulley este expertă în migraţiune la Institutul de Politici Publice din Londra. Într-un interviu telefonic, Mircea Țicudean a întrebat-o dacă împărtăşeşte temerile presei din ţara sa
.

Sarah Mulley: „Nu, nu împărtăşesc asemenea temeri. Cred că este dreptul fiecărei ţări din UE să acorde cetăţenia cui doreşte. De altfel, Marea Britanie face acest lucru în proporţie foarte mare, pe o bază diferită decât România – adică nu prin redobândirea cetăţeniei. Cred că această practică, în România sau în alte ţări, nu va avea vreun impact semnificativ asupra pieţei muncii din Marea Britanie.

Pentru moment, Marea Britanie are oricum limite stricte pentru românii sau bulgarii care doresc să vină la muncă, iar aceste limite se vor aplica, evident, şi moldovenilor cu paşapoarte româneşti.

Cred că nu se poate spune că migraţia dinspre Europa de Est, inclusiv dinspre România şi Bulgaria, ar fi o problemă pentru Marea Britanie. Au fost mulţi muncitori străini, mai ales din Polonia. Dar acum, când economia britanică are probleme, tendinţa este inversă: mai mulţi străini pleacă decât vin. Asta înseamnă că sistemul funcţionează. Oamenii vin când este de lucru şi pleacă atunci când nu sunt slujbe.”

Experta londoneză ne-a spus că dezbaterea despre felul cum se acordă cetăţenia statelor din Uniune unor persoane din afara Uniunii nu este în primul rând o dezbatere despre politicile României sau Bulgariei.

Sarah Mulley: „Toate ţările din Uniunea Europeană acordă cetăţenii unor persoane din afara Uniunii. Şi dacă vrem într-adevăr să deschidem o dezbatere, ea va trebuie să fie mult mai largă, despre toate ţările UE şi poate că până la urmă aceste lucruri vor trebui discutate.”

Potrivit datelor biroului de statistică al UE, în 2009 România a acordat cetăţenie unui număr de aproximativ 5000 de persoane, aproape toţi moldoveni. Sarah Mulley ne-a spus că în acelaşi an 2009, când România acorda 5000 de paşapoarte, Marea Britanie primea 200.000 de noi cetăţeni, dintre care cei mai mulţi veneau din India, Pakistan, Bangladeş şi Filipine.

Experta londoneză ne-a mai spus că temerile britanice vin de la prima extindere a Uniunii, din 2004. Atunci britanicii, spre deosebire de germani sau francezi, au deschis imediat piaţa muncii pentru noii membri, ca Polonia, Cehia şi Ungaria, iar rezultatul a fost o migraţiune mai rapidă decât se aştepta guvernul. Tocmai de aceea, când Uniunea s-a extins din nou, în 2007, Marea Britanie s-a comportat la fel ca alte ţări mari şi bogate din Uniunii, impunînd limite românilor şi bulgarilor.

Ştirile mai mult sau mai puţin alarmante despre migranţi sunt la ordinea zilei nu doar în Marea Britanie, ci şi în alte ţări europene. Recentele articole despre presupusa invazie moldoveană cu paşapoarte româneşti au apărut nu doar la Londra, ci şi în ziare din Germania sau Italia. Am întrebat-o pe Sarah Mulley, de la Institutul de Politici Publice din Londra, dacă UE se confruntă cu vreo criză a migraţiei.

Sarah Mulley: „Nu cred că UE se confruntă cu vreo criză a migraţiei, dar cred că fenomenul este în schimbare. Tot mai mulţi oameni îşi schimbă reşedinţa în interiorul Uniunii; în Uniune vin tot mai mulţi oameni din afară, creşte şi numărul cetăţenilor europeni care se mută în altă parte. Cred că progresul comunicaţiilor şi dezvoltarea transportului permit oamenilor să se mute mai uşor, mai rapid. Nu este o criză, ceva care să nu poată fi rezolvat, dar cred pe de altă parte că accelerarea migraţiei i-a prins pe picior greşit pe oamenii politici, care n-au fost în stare să reacţioneze. În viitor, toate ţările din UE vor trebui să se asigure că au politicile necesare pentru a face faţă fluxului de migranţi. ”

Sarah Mulley, expertă în problemele migraţiei la Institutul de Politici Publice din Londra.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG