Guvernul francez intenţionează să expulzeze astăzi în România un prim grup de romi din cele aproximativ 300 de tabere din Franţa pe care poliţia are misiunea, la ordinul preşedintelui Nicolas Sarkozy, să le desfiinţeze în decurs de trei luni. În timp ce măsurile preşedintelui Sarkozy sunt sprijinite de o majoritate a francezilor, ele sunt criticate de opoziţie şi de chiar de membri ai propriului partid al preşedintelui francez, care le-au comparat cu raziile împotriva evreilor din perioada ocupaţiei naziste:
79 de romi care ar fi acceptat aşa numita procedură de repatriere voluntară, urmează să fie transportaţi astăzi cu un avion la Bucureşti, cu bilete plătite de guvernul francez.
Ministrul român de externe, Teodor Baconschi a declarat miercuri că este îngrijorat de riscul că măsurile autorităţilor franceze pot trezi „reacţii xenofobe”, iar Comisia Europeană a cerut Franţei să respecte legislaţia referitoare la libertatea migraţiei. Ministerul francez de externe insistă că aceste reguli sunt respectate iar romii expulzaţi s-ar fi aflat în Franţa ilegal, acceptînd să se întoarcă acasă.
AFP relatează că în Franţa locuiesc aproximativ 15 mii de romi veniţi din Europa de Est, cei mai mulţi din România şi Bulgaria. Aproximativ 10 mii au fost repatriaţi anul trecut, dar mulţi au revenit.
Preşedintele Nicolas Sarkozy a cerut luna trecută ca 300 de tabere ilegale ale imigranţilor şi romilor să fie desfiinţate în cadrul a ceea ce guvernul a numit o campanie mai amplă împotriva criminalităţii. Dar s-a lovit de criticile aspre ale partidelor de opoziţie şi presei după ameninţarea să retragă cetăţenia franceză criminalilor „de origine străină”, după cum s-a exprimat.
Chiar şi membrii propriului partid al preşedintelui francez s-au delimitat de aceste planuri. Un parlamentar conservator, Jean-Pierre Grand a descris măsurile împotriva romilor cu un termen folosit pentru raziile împotriva evreilor în Franţa sub ocupaţia nazistă - paralelă respinsă de ministrul francez pentru migraţiune Eric Besson.
Săptămâna trecută, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de măsurile preşedintelui francez agenţia anti-rasism a Naţiunilor Unite.
Unii analişti politici văd în politica lui Sarkozy o încercare să abată atenţia opiniei publice de la problemele economice ale Franţei şi să atragă voturile alegătorilor de extremă dreapta în pregătirile pentru campania prezidenţială din 2012. Nivelul de încredere populară în Sarkozy este acum scăzut din cauza unui scandal financiar în care este implicat un ministru de-al său.
Opoziţia şi puternicele sindicat ale Franţei au anunţat demonstraţii naţionale pe 4 septembrie împotriva planurilor preşedintelui Sarkozy. Totuşi, Partidului Socialist i-a fost greu să ia decizia de a participa pe fundalul sprijinului popular pentru măsurile guvernamentale.
