Pentru multa lume, un stat e definit printr-o limba si un teritoriu istoric, pentru altii prin existenta unui drapel, a unei armate si a unui imn national. In Europa ultimilor 20 de ani, state noi au aparut intr-un ritm mai rapid decat cel din timpul decolonizarii Africii, in urma cu o jumatate de secol. Multe din aceste state noi au o populatie de doua milioane de locuitori, sau chiar mai putin. Asa sunt Slovenia, Macedonia, cele trei tari Baltice, sau Kosovo, care inca nu e recunoscut de toata lumea. Uniunea Europeana la randul ei are printre membrii sai tari de foarte mici dimensiuni, precum Ciprul, Malta sau Luxemburg, acestea din urma fiind tari cu 400.000 de locuitori fiecare, avand insa aceleasi drepturi in cadrul Uniunii precum mari puteri precum Germania, Franta sau Marea Britanie.
In afara Uniunii, pe continentul european mai exista o serie de tarisoare, bizarerii istorico-politice, cum putine se mai afla in alte parti ale planetei. Andorra, Liechtenstein, Monaco, San Marino, Vaticanul, sau chiar si Muntele Athos, cu statutul sau de autonomie extrateritoriala, fac din Europa un fel de muzeu institutional exotic, de a carui ciudatenie europenii insisi nu mai sint constienti. Vaticanul e o monarhie teocratica, Muntele Athos, republica monahala, se afla in afara legislatiei europene si refuza sa primeasca femei pe teritoriul sau. Monaco si Liechtenstein sint conduse de familii nobile imbogatite prin felurite privilegii de tip feudal, prin cazinouri si banci. Cit despre Andorra, tarisoara de 80.000 de locuitori vorbitori de catalana, ea e poate formatiunea statala cea mai ciudata, intrucat e administrata in comun, conform unei carte proclamate acum 700 de ani, de catre suveranul Frantei si episcopul de Urgell, in Spania. Suveranul Frantei fiind presedintele, asta face din presedintele francez singurul monarh din lume ales periodic prin vot universal. Toate aceste statulete, state noi sau bizarerii politice, cu exceptia Kosovo, au la baza recunoasterii lor doua lucruri: traditia istorica, sau consensul celorlalti. De aceea s-a ajuns in cazul Kosovo la un blocaj politic. Uniunea Europeana l-a recunoscut, nu insa si 5 state ale ei, printre care si Romania. Putin conteaza insa asta pentru kosovari, care si-au ales de indata un drapel si un imn national. Iata deja un inceput de identitate.
In afara Uniunii, pe continentul european mai exista o serie de tarisoare, bizarerii istorico-politice, cum putine se mai afla in alte parti ale planetei. Andorra, Liechtenstein, Monaco, San Marino, Vaticanul, sau chiar si Muntele Athos, cu statutul sau de autonomie extrateritoriala, fac din Europa un fel de muzeu institutional exotic, de a carui ciudatenie europenii insisi nu mai sint constienti. Vaticanul e o monarhie teocratica, Muntele Athos, republica monahala, se afla in afara legislatiei europene si refuza sa primeasca femei pe teritoriul sau. Monaco si Liechtenstein sint conduse de familii nobile imbogatite prin felurite privilegii de tip feudal, prin cazinouri si banci. Cit despre Andorra, tarisoara de 80.000 de locuitori vorbitori de catalana, ea e poate formatiunea statala cea mai ciudata, intrucat e administrata in comun, conform unei carte proclamate acum 700 de ani, de catre suveranul Frantei si episcopul de Urgell, in Spania. Suveranul Frantei fiind presedintele, asta face din presedintele francez singurul monarh din lume ales periodic prin vot universal. Toate aceste statulete, state noi sau bizarerii politice, cu exceptia Kosovo, au la baza recunoasterii lor doua lucruri: traditia istorica, sau consensul celorlalti. De aceea s-a ajuns in cazul Kosovo la un blocaj politic. Uniunea Europeana l-a recunoscut, nu insa si 5 state ale ei, printre care si Romania. Putin conteaza insa asta pentru kosovari, care si-au ales de indata un drapel si un imn national. Iata deja un inceput de identitate.