Linkuri accesibilitate

Făuritorii viitorului improbabil


După 20 de ani de tranziţie interminabilă, pigmentată mereu cu ieşiri la rampă ale făcătorilor viitorului luminos, spectacolul îmi dă impresia unui bîlci al deşertăciunilor.


În aceste zile vedem pe sticlă o sumedenie de mesageri ai partidelor, oameni care vor să rămînă la putere sau care vor să ajungă la putere, oameni care ne sfătuiesc, ne povăţuiesc, ne explică, ne avertizează, apelează la discernămîntul şi responsabilitatea alegătorilor.

Dincolo de deosebiririle de sorginte partinică, de agrearea sau respingerea referendumului, există ceva ce îi uneşte pe mai toţi aceşti protagonişti ai competiţiei politice. Ei ne apar pe post de atotştiutori şi salvatori ritoşi. „Noi ştim cum să scoatem Moldova din mizerie! Noi nu vom repeta greşelile altora care se văd cu ochiul liber! Noi vom făuri o Moldovă frumoasă şi prosperă! Votaţi-ne!” ne spun candiaţii diferitelor formaţiuni politice.

Unii dintre ei precizează că ar avea nevoie de susţinerea masivă a poporului, adică de majoritatea covîrşitoare a mandatelor, asta ca să poată făuri ţara nestingheriţi de răulenii din alte partide, eliberaţi de polemici inutile cu oponenţii. Cei care au mai fost la putere regretă din tot sufletul că nu au reuşit să făurească ţara pînă la capăt din cauza uneltirilor rivalilor politici sau predecesorilor incompetenţi. Cei care nu au gustat încă din tortul puterii promit că vor reforma din temelie sistemul imperfect care a băgat Moldova în sărăcie.

Spectacolul ăsta ar mai putea trezi un oarecare interes dacă ar fi o premieră. Dar după 20 de ani de tranziţie interminabilă, pigmentată mereu cu ieşiri la rampă ale făcătorilor viitorului luminos, el îmi dă impresia unui bîlci al deşertăciunilor, vorba unui clasic.

Ce atitudine ar trebui să aibă un simplu muritor care urmăreşte două decenii asemenea campanii bucşite cu promisiuni care nu schimbă mai deloc starea lucrurilor? Ei vin cu sloganuri eclatante, apoi pleacă, cedînd locul altora care vorbesc ritos, apoi revin, cu alte sloganuri convingătoare, iar echipamentul din policlinica mea de sector tot bătrînicios rămîne. Ei se perindă pe sticlă, atotştiutori şi responsabili, zicînd că ştiu cum să soluţioneze conflictul transnistrean, iar conflictul pare veşnic. Şi cum ar putea făuritorii viitorului improbabil să soluţioneze diferendul transnistrean, dacă nu se pot înţelege între ei în ce priveşte lucruri mult mai simple?

Şi problema nu stă doar în aceşti politicieni volubili, ritoşi, care roade nu aduc, ci şi în societatea moldovenească care hibernează, care se mulţumeşte două decenii cu vorbăria sterilă. „Noi ştim cum să facem! Noi nu vom repeta greşelile altora! Noi vom făuri o Moldovă nouă!” răsună din toate părţile vocile noilor şi vechilor candidaţi. În definitiv, ei deja au muncit bine pentru patrie timp de două decenii. Rezultatul se vede cu ochiul liber.
XS
SM
MD
LG