Transnistria la 20 de ani de independenţă nerecunoscută pe plan internaţional

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele teme:

Regiunea transnistreană a Republicii Moldova serbează 20 de ani de independenţă nerecunoscută pe plan internaţional.

„Din an în an, manifestaţiile sunt tot mai pompoase. Dar n-aş putea să zic că lumea are mai multă încredere în ziua de mâine. Dimpotrivă, are tot mai puţină încredere”, spune invitatul ediţiei de astăzi, jurnalistul independent de la Tiraspol Maxim Kuzovlev.

Ce cred locuitorii Transnistriei despre perspectiva regiunii?

Şi… de ce ţările CSI nu se grăbesc să recunoască regiunile secesioniste georgiene Abhazia aşi Osetia de Sud?

Începem ca de obicei cu ştirile. Paul Hodorogea trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.

---------------------------------------------------------------------------------

Într-un interviu în direct acordat unor site-uri de internet, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a spus că intrarea Republicii Moldova într-o uniune interstatală cu România ar fi „o prostie”. Răspunzînd întrebărilor primite de la cititorii site-urilor privesc.eu şi unimedia.md, Ghimpu a spus că o asemenea uniune sau confederaţie ar putea duce la destrămarea României, întrucât ar da prilej unor grupuri etnice de pe ambele maluri ale Prutului să-şi ceară autonomia.

Statele Unite vor continua să sprijine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Republicii Moldova – se arată în mesajul de felicitări, trimis la Chişinău de Secretarul de stat Hilary Clinton, cu ocazia zilei Independenţei. Totodată, Clinton reafirmă sprijinul administraţiei americane pentru eforturile Moldovei de integrare europeană. Mdesaje de felicitare conducerii de la Chişinău au expediat şi preşedintele, şi premierul Federaţiei Ruse.

Deputaţi din Rusia şi Ucraina au confirmat în ajunul zilei de 2 septembrie participarea lor la festivităţile de la Tiraspol, la împlinirea a 20 de ani de la proclamarea independenţei neregunoscute a regiunii transnistrene a Republicii Moldova. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov i-a mulţumit printr-o telegramă liderului transnistrean Igor Smirnov pentru invitaţia la evenimentele festive. Încă la începutul lui august, ministerul moldovean de externe a cerut oficialităţilor ruse să se abţină de la participarea la festivităţile de la Tiraspol.

Un purtător de cuvînt al Departamentului de stat american, Mark Toner a declarat că Statele Unite vor continua să acorde asistenţă tehnică şi legală în cazurile internaţionale de contrabandă cu material nuclear. Mark Toner a vorbit despre sprijinul acordat Ministerului de interne de la Chişinău în recentul caz de trafic cu material radioactiv. Potrivit ministerului moldovean de interne în acest caz au fost arestate trei persoane in Republica Moldova si sunt bănuite în total 7 persoane, dintre care doi foşti ofiteri de poliţie şi un locuitor al regiunii transnistrene. Persoanele încriminate ar fi încercat sa vîndă aproape 2 kg de uraniu 238 unor ţări cu risc sporit pentru suma de 9 milioane de euro. Provenienţa uraniului confiscat va fi cercetată în Germania.

La Kiev, peste 100 de jurnalişti şi artişti au protestat în faţa unui tribunal local, în favoarea a două posturi de televiziune independente. În tribunal se discuta atribuirea unor frecvente naţionale pentru care mai concurează şi postul de televiziune al unui oligarh, care este şi directorul Serviciului de securitate al guvernului ucrainean. Pe de altă parte, ministerul ucrainian de interne a anunţat că s-ar putea ca jurnalistul de investigatie Vasili Klimentiev, care a dispărut acum o lună, să fie mort şi că serviciile de securitate ale ţării ar putea fi implicate în dispariţia sa. Jurnalistul lucra la un ziar local din Harkiv.

Preşedintele american Barack Obama a declarat că retragerea tuturor trupelor combatante din Irak, la sfârşitul luni august este un moment important în procesul de a trece putere în mâinile autorităţilor locale. Irakul este liber să-şi urmeze drumul pe care-l doreşte, a mai declarat Obama iar până la sfârşitul anului viitor, toate trupele americane vor fi acasa. El a reamintit că retragerea din Irak a fost şi una din promisiunile făcute în campania electorală.

Statele Unite vor acorda Kirghistanului un ajutor de peste 9 milioane de dolari. Banii, a precizat secretarul de stat Hillary Clinton sunt gândiţi ca un fond special pentru a face faţă problemelor legate de refugiaţi şi persoanele obligate să-şi părăsească temporar casele. În cursul ciocnirilor interetnice din iunie, sute de persoane au fost ucise, majoritatea etnici uzbeci.
--------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Mulţumesc, Paul. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.

Radu Benea: A mai trecut o săptămână plină de evenimente. Despre cele mai importante dintre ele discutăm cu invitatul nostru, jurnalistul independent Maxim Kuzovlev din Tiraspol. Maxim, mai întâi însă aţ vrrea să vă întreb despre un eveniment care învcă nu a avut loc – referendumul constituţional din Republica Moldova din 5 septembrie. Cum credeţi, vor reuşi sau nu vor reuşi să voteze fără impedimente cetăţenii moldoveni din regiunea transnistreană? De regulă, anii trecuţi, ca să ajungă la acele 11 secţii de vot de-a deschise special pentru ei lungul Nistrului, ei trebuiau să depună eforturi nişte eforturi, să zic aşa, mai deosebite. Cum credeţi că va fi de această dată?

Maxim Kuzovlev: Igor Smirnov şi ministrul de externe Iastrebciak s-au întâlnit cu ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova Asif Chaudhry şi cu ajutorul său Gregory Winstead şi au discutat, între altele, şi această chestiune. Un comunicat oficial spune că Igor Smirnov şi Iastrebchiak l-au asigurat pe dl ambasador că cetăţenii Moldovei nu vor fi împiedicaţi să participe la referendum”.

Radu Benea: după referendum, la Chişinău sunt aşteptate alegeri prezidenţiale şi parlamentare. Pe malul drept al Nistrului deja demult se simte febra pregătirilor electorale, dar şi în srânga Nistrului, după un scrutin local în primăvară, iată că în decembrie, vor avea loc alegeri în Sovietul suprem, iar la anul viitor – alegeri prezidenţiale. În reginea transnistreană se simt pregătirile electorale?

Maxim Kuzovlev: N-aş spune că în Transnistria domneşte atmosfera electorală, dar evenimente ce ţin de viaţa partidelor totuşi se produc. Spre exemplu, pe 21 august, forţele pro-prezidenţiale, iar acestea sunt mişcarea social-politică Republica, Consiliul unit al colectivelor de muncă, Uniunea ofiţerilor, Uniunea apărătorilor, Uniunea veteranilor de război, ai muncii şi ai forţelor armate, la fel, oricât ar părea de straniu, Asociaţia azerbaidjană pentru cultură, unul dintre cele două partide comuniste – PCT PCUS, precum şi o alt forţă politică – Voinţa populară, condusă de fostul şef-adjunct al securităţii Oleg Gudîmo – toate acestea au format un bloc de stânga, pe care l-au numit, simplu, „Edinenie”, „Unitatea”. N-a ascuns nimeni că asta se face în preajma alegerilor în Sovietul suprem. Şi-au anunţat şi obiectivele de orientare stângistă, între care lupta cu monopolismul economic, relansarea agriculturii, păstrarea proprietăţii de stat asupra pământului, dar şi, oricât a fi de straniu, cooperarea cu businessul. Separat, aceste formaţiuni ar avea puţine şanse să ajungă în Sovietul suprem, poate cu excepţia liderului Voinţei populare sau a unora din Republica. Cu alte cuvinte, există anumite mişcări înainte de alegeri, dar ele vor fi mai vizibile pe la începutul lui octombrie”.

Radu Benea: săptămâna trecută a fost marcată de o serie de manifestaţii prilejuite de sărbătorirea zilei independenţei, mai întâi a Ucrainei, apoi a Republicii Moldova. O parte din ele au avut loc şi la Tiraspol…

Maxim Kuzovlev: asemenea sărbători tot timpul au şi anumite contexiuni externe. Respectiv, Transnistria, care se consideră independentă, se şi comportă aşa de parcă ar avea relaţii independente cu ţări străine. Spre exemplu, Igor Smirnov l-a felicitat pe Victor Ianukovici cu ocazia zilei independenţei din 24 august. Mai mult, aş zice, mesajul este riguros elaborat şi spune, spre exemplu că Ucraina şi Transnistria sunt legate prin relaţii vechi de prietenie şi bună vecinătate, că ele se mişcă spre un spaţiu cultural comun şi că au relaţii economice şi comerciale strânse. Mai mult, Igor Nicolaievici menţionează că Victor Fiodorovici contribuie mult dezvoltării în Transnistria a limbii şi culturii ucrainene. N-aş spune că a fost chiar ipocrit. Ucraina se manifestă destul de activ în Transnistria. Sigur, nu la fel de arătos şi zgomotos ca Rusia, dar nu mai puţin activ. Şi nu e de mirare. Transnistria e dependentă sută la sută de Ucraina, pentru că hotarul său de vest este hotarul cu Ucraina, prin care se fac toate legăturile sale cu lumea exterioară. Porturile Odesa şi Iliciovsk sunt şi ele în Ucraina. Apropo, oricât ar părea de straniu, dar regiunile sale limitrofe Viniţa şi Odesa sunt mai aproape de Transnistria decât Chişinăul. Iată, spre exemplu, Smirnov l-a felicitat cu ocazia zilei de independenţă nu numai pe dl Ianukovici, dar şi pe dl Djiga, şeful administarţiei regiunii Viniţa. Mai mult, dl Iastrebciak a participat la manifestaţiile de la Viniţa şi i-a raportat despre asta lui Smirnov. Ar fi de menţionat că Vladimir Iastrebciak i-a comunicat lui Smirnov că a fost în Osetia de Sud, unde s-a examinat posibilitatea constrcţiei unei ambasade a Transnistriei, anume a unei ambasade şi nu reprezentanţe. Şi s-a mai spus că acestea nu mai sunt doar nişte vorbe, ci sunt nişte planuri concrete şi mişcări concrete în această direcţie”.

Radu Benea: Transnistria marchează deja 20 de ani de independenţă nerecunoscută. Ce va urma? Vor fi şi 30 de ani de asemenea independenţă?

Maxim Kuzovlev: Eu cred că mulţi dintre deputaţii poporului care au proclamat această republică nici nu s-au gândit că vor trece 20 de ani. Cu atât mai mult că iniţial ea nu se numea „rmn”, ci respublica sovietică socialistă moldovenească nistreană. Pe atunci exista încă URSS. Deci, eu nu cred că cineva dintre ei ar fi putut să-şi imagineze că în acel an era să dispară Uniunea Sovietică. Prin urmare, eu aş spune că Transnistria este calea parcursă în 20 de ani de la o aşchie a URSS, până la o independenţă limitată în mod convenţional. Pentru că orice independenţă îşi are nişte limite. Ce va fi mai departe şi dacă va exista Transnistria peste 10 ani, nu pot să ştiu, pentru că lumea de astăzi este mai schimbătoare decât cea de ieri. Dar, putem spune că 20 de ani au trecut; formal, această entitate există, cum n-ai da. Totodată, pentru aceste manifestaţii s-au alocat foarte mulţi bani. Din an în an, manifestaţiile sunt tot mai pompoase. Dar n-aş putea să zic că lumea are mai multă încredere în ziua de mâine. Dimpotrivă, are tot mai puţină încredere. Şi asta se întâmplă nu doar în Transnistria, dar şi în Moldova. Lumea începe să înţeleagă că nu trebuie să se bizuie pe stat, fie el recunoscut sau nu, ci tot mai mult pe propriile sale forţe”.

Radu Benea: opinia invitatului nostru, jurnalistul de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev.

Am încercat să aflăm ce aşteptări au avut locuitori ai regiunii transnistrene de la separarea de Republica Moldovaacum 20 de ani şi în ce măsură acestea s-au împlinit sau nu, şi cum îşi imaginează ei viitorul Transnistriei?

„Nu, aşteptările nu s-au îndreptăţit. Mai înainte aveam uzine, acum numai speculanţi”.

„Cel puţin am încercat să fim recunoscuţi, am votat la referendum, dar continuăm să sperăm”.

„Eu cred că speranţele noastre desigur că nu s-au realizat. Am crezut că va fi cu totul altfel. Acum peste tot este corupţie. Nu poţi nu numai capul să-l ridici, degrabă nici să respirăm nu vom putea. Se petrec lucruri groaznice aici, în această Transnistrie. Deocamdată, nu văd nici o luminiţă la capătul tunelului. Poate nici nu se va schimba nimic până când nu se va schimba puterea, nu ştiu, sau poate preşedintele. A devenit foarte greu aici de trăit. Putem să plecăm, dar unde şi cine ne aşteaptă?

„Păi, republica se dezvoltă bine în aceşi 20 de ani, toţi oamenii sunt mulţumiţi. Am fost şi eu participant la luptele din 92, mi-au dat şi mie acum medalie cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la formarea republicii moldoveneşti nistrene. Oamenii trăiesc bine la noi şi preşedintele tinde spre asta, ca oamenii să trăiască mai bine”.

„Cinstit? Totul a început foarte bine şi acei oameni care erau la putere, la începuturi, aveau dreptate. Acum ei trebuie să plece. Începând cu preşedintele. Ei frânează dezvoltarea noastră. Asta e părerea mea. Cred că Transnistria are perspective de viitor, dar cu o singură condiţie: ca la putere să vină noua generaţie, mai tânără, mai progresistă. Cei pe care-i avem sunt deja conservatori, s-au epuizat. Ei şi-au făcut treaba. Le suntem toţi recunoscători. Dar e timpul deja să plece, e timpul”.

Radu Benea: opinii, culese la întâmplare pe străzi din Bender şi Tiraspol.

Pe 26 august s-au împlinit 2 ani de la recunoasterea de catre Rusia, în urma unui război cu Georgia, a independentei a celor regiuni separatiste georgiene - Osetia de Sud si Abhazia. Independenta acestor regiuni, după Rusia, a fost recunoscuta numai de Venezuela, Nicaragua si insula Nauru. Serviciul georgian de limbă rusă al Europei Libere a realizat un ciclu de emisiuni, moderate de Oleg Kusov, încercând să afle de ce ţările CSI nu se grabesc sa recunoasca independenta celor doua regiuni. Diana Raileanu a rezumat opiniile unor experţi:

Moscova nu ascundea faptul că se aştepta ca din fostele ţări sovietice, în primul rând Ucraina şi Belarus îi vor urma exemplul şi vor recunoaşte independenţa celor două regiuni separatiste ale Georgiei. Însă nu a fost să fie aşa, spune expertul Centrului analitic de la Minsk, Valerii Karbalevici:

Valerii Karbalevici: „Belarus nu doreşte să recunoască independenţa Osetiei şi Abhaziei, în primul rând pentru că, recunoscându-le, Minskul ar lăsa să se înţeleagă că este satelitul Rusiei. Or, în ultimul timp, preşedintele Alexandr Lukaşenka încearcă să se distanţeze de Moscova. În al doilea rând, nerecunoscînd cele două provincii, Minskul încearcă să profite de pe urma neînţelegerilor între Est şi Vest”.

Cât priveşte Ucraina, în timpul guvernării fostului preşedinte Victor Iuşcenko nici nu se punea problema recunoaşterii independenţei regiunilor separatiste georgiene, a declarat Europei Libere directorul Centrului de studiere a valorilor politice de la Kiev, Olesi Donii. Insă, noul preşedinte ucrainean, Victor Ianukovici, a lăsat să se înţeleagă că subiectul ar putea fi adus în discuţie, deşi acum doi ani, cînd era în opoziţie, chema deschis guvernul de la Kiev să recunoască independenţa regiunilor separatiste georgiene.

Olesi Donii: „Recunoasterea independenţei Osetiei de Sud şi a Abhaziei ar însemna crearea unui precedent ce s-ar putea repeta şi în Ucraina. Mai ales că unii politicieni de la Moscova au pretenţii teritoriale faţă de regiunile Sevastopol şi Crimeea ale Ucrainei”.

Alte republici CSI, aliate ale Rusiei, se confruntă şi ele cu potenţiale ameninţări separatiste.
De exemplu, Azerbaidjan se află de mai mulţi ani în conflict cu Armenia vecină din cauza regiunii disputate Nagorno-Karabah. Iar autorităţile din Uzbekistan se confruntă cu tendinţele separatiste din partea regiunii Karakalpak, o regiune autonomă care şi-ar dori independenţa.

Radu Benea: mulţumesc, Diana Răileanu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.