Linkuri accesibilitate

Dezbateri la ProTV (6)


Imagine de la dezbaterea din 31 august
Imagine de la dezbaterea din 31 august

Cu Valentin Krîlov (Patria Rodina), Dumitru Diacov (PD) și Nicolae Andronic (PPR).


Patria Rodina este elementul identitar apărut în 2005 în denumirea Partidului Socialiştilor, pentru a se deosebi net de Partidul Socialist, de care se desprinseseră în anul 1997 Veronica Abramciuc, la acea vreme şefa departamentului relaţii naţionale al guvernului, şi viceprimarul de atunci al Chişinăului, Eduard Smirnov, ca să fondeze noua formaţiune de stînga. Partidul Socialiştilor a participat practic la toate scrutinele, numai că atunci când s-a angajat pe cont propriu a obţinut rezultate mult sub aşteptări. În 1999, la locale, participă în bloc cu comuniştii şi agrarienii, bloc ce acumulează 40 % din sufragii. Un alt rezultat consistent, dar sub pragul de trecere, îl obţine la parlamentarele din 2005, în garnitură cu Partidul Socialist. Rezultatul îi încurajează şi la alegerile primarului Chişinăului din acelaşi an. Participă în bloc cu Mişcarea Ravnopravie, al cărui lider Valeri Klimenco obţine 12 % din sufragii, un scrutin invalidat însă din cauza absenteismului. Formaţiunea renunţă la Tandemul cu Ravnopravie înainte de parlamentarele din aprilie 2009, în favoarea PCRM, Veronica Abramciuc obţinînd mandatul de deputat. La următorul scrutin, cel anticipat din iulie, nu mai participă dar îi sprijină pe comunişti.




Partidul Popular Republican este succesorul formaţiunii care de la apariţie, în 1994, şi până în 2005 s-a numit Partidul Ţărănesc Creştin Democrat. La mijlocul anilor 90, PŢCD a avut reprezentare numeroasă în administraţia locală ca parte a Alianţei Forţelor Democratice. Doi membri ai săi au devenit deputaţi în 1998 pe listele Convenţiei Democrate. La alegerile parlamentare anticipate din 2001 participă separat, dar nu trece pragul. Formaţiunea se revigorează odată cu venirea în fruntea ei în 2004 a cunoscutului om politic şi ex-prim-vicepremierului Nicolae Andronic. Partidul încearcă să devină parte a blocului Moldova Democrată, dar fără succes. În scrutinul din 2005 intră pe cont propriu, dar obţine un scor modest, după care îşi schimbă denumirea în Partidul Popular Republican. În 2006, PPR obţine o victorie incontestabilă atunci când, unul din fruntaşii săi, Mihail Formuzal este ales în funcţia de başkan al autonomiei găgăuze. Un an mai târziu, la locale obţine un scor relativ bun, iar în 2009, după ce ratează ţinta anunţată de asociere cu AMN, merge în alegeri cu Uniunea Centristă, care suferă însă o înfrângere sub conducerea lui Vasile Tarlev. PPR refuză să participe la anticipatele din iulie 2009, invocând polarizarea excesivă a electoratului.




Partidul Democrat din Moldova apare în aprilie 2000 urmare a reorganizării formaţiunii centriste fondate în 1997 de susţinătorii preşedintelui Petru Lucinschi cu denumirea Mişcarea pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă. În urma alegerilor din 1998, mişcarea accede în Parlament şi participă la guvernare în cadrul Alianţei pentru Democraţie şi Reforme, iar liderul mişcării, Dumitru Diacov devine preşedinte al Parlamentului. Coaliţia ADR s-a destrămat un an mai târziu. PD rămâne în afara parlamentului un ciclu electoral, păstrându-şi însă ponderea în administraţia locală. Accede din nou în parlament în 2005, în bloc cu AMN şi PSL, dar părăseşte alianţa şi îl votează pe Vladimir Voronin preşedinte, împreună cu PPCD şi PSL. Peste trei ani PSL fuzionează cu PD în condiţii de paritate. După alegerile locale din 2007 la care adună 10 % din sufragii, din PD se retrage Vlad Filat, care iniţiază imediat fondarea PLDM. PD pierde alegerile din aprilie 2009, dar revine în Parlament după scrutinul anticipat din iulie, la care a participat avându-l în frunte pe ex-comunistul şi ex-preşedintele Parlamentului Marian Lupu. În consecinţă PD revine la guvernare, în coaliţie cu PLDM, PL şi AMN.
XS
SM
MD
LG