14 septembrie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Etapele și mecanismul alegerii președintelui statului.
Dan Ionescu: De azi într-o săptămână, Parlamentul se va întruni în prima şedinţă în plen din sesiunea de toamnă-iarnă. Printre noile sale griji se numără şi aceea a alegerii viitorului preşedinte al ţării. Relatează Eleonora Lisnic.
Comisia parlamentară specială a finalizat proiectul de modificare a prevederilor din Codul electoral, care stabilesc etapele şi mecanismul de alegere a şefului statului. Potrivit proiectului elaborat, la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova poate candida orice cetăţean, care a împlinit vârsta de 40 de ani, locuieşte sau a locuit permanent pe teritoriul statului timp de cel puţin 10 ani şi posedă limba oficială. Modificarea referitoare la vârsta candidaţilor a fost operate de fapt anterior în legea, prin care a fost instituit regimul parlamentar de guvernare.
Să reamintim, că acum patru ani la funcţia de şef al statului au putut candida şi persoane mai tinere. În alegerile prezidenţiale din 1996 candidaţii ar fi trebuit să aibă împliniţi 35 de ani. Candidaţii la funcţia de şef al statului pot fi avansaţi doar de către un grup de cel puţin 15 deputaţi. Candidaţii ar urma să fie propuşi în scris, anexarea certificatului de sănătate al acestora fiind obligatorie.
De înregistrarea candidaţilor se va ocupa o comisie parlamentară specială, iar depunerea cererilor ar trebui să se încheie cu 10 zile înainte de data alegerilor. Ziua scrutinului va fi stabilită printr-o decizie a Parlamentului cu cel puţin două luni până la data desfăşurării acestuia. Alegerile ar urma să aibă loc în prima săptămână a termenului de 45 de zile rămas până la expirarea mandatului preşedintelui în funcţie, iar dacă funcţia va rămâne vacantă, în termen de două luni de la data abandonării funcţiei de către şeful statului.
Deputaţii vor alege preşedintele Republicii Moldova prin vot secret, într-o şedinţă specială a Parlamentului. Se va considera ales candidatul, care va acumula cel puţin trei cincimi din cele 101 mandate. Aceasta înseamnă 61 de voturi „pro”. Dacă nici unul din candidaţi nu va acumula acest număr de voturi, în aceeaşi zi va fi organizat turul doi al scrutinului, la care se va alege dintre doi candidaţi cu cel mai bun rezultat. Dacă nici de această dată preşedintele nu va fi ales, se vor organiza alegeri repetate într-un termen de 15 zile.
Este foarte probabil ca Parlamentul să înceapă examinarea acestui proiect în prima şedinţă din sesiunea de toamnă-iarnă. Biroul permanent al Legislativului a decis astăzi, că prima şedinţă în plen va avea loc pe data de 21 septembrie.
Deputatul comunist Victor Stepaniuc, din Comisia juridică pentru numiri şi imunităţi, ne-a declarat că proiectul a obţinut avizul pozitiv al tuturor comisiilor parlamentare. În acelaşi timp, mai mulţi parlamentari propun ca mecanismul de alegere a şefului statului să constituie obiectul unei legi separate, urmând ca aceste prevederi să fie omise din Codul electoral.
Victor Stepaniuc: „A apărut o propunere, care după părerea noastră e rezonabilă, ca din Codul electoral de scos compartimentul alegerea preşedintelui Republicii şi de a face o lege aparte. Aşa situaţii mai există şi în alte ţări, unde există o legislaţie aparte pentru alegerea preşedintelui, sau alegerea parlamentului. Există şi ţări, unde au Codul electoral. La noi, vedeţi, aici mai sunt nişte întrebări, adică însuşi Codul electoral actual are nevoie şi de alte modificări, modificări mai esenţiale. Şi în cazul de faţă am considerat, că ar fi bine să creăm o lege nouă despre alegerea preşedintelui. Probabil că alegerea Parlamentului şi alegerea organelor locale, şi referendumul - o să fie şi în aceste compartimente făcute alte modificări, că se preconizează nişte modificări. Şi când aceste legi separate vor fi foarte bine închegate, atunci ele ar putea să fie iar unite într-un cod electoral, care să fie foarte bine studiat şi foarte bine, logic închegat.”
Potrivit lui Victor Stepaniuc, toţi parlamentarii, care au participat la elaborarea proiectului, au fost de acord cu prevederea, potrivit căreiea candidatul la funcţia de preşedinte poate fi propus doar de către un grup de deputaţi: „Nu s-au discutat alte modalităţi, fiindcă alte modalităţi nu există nici în alte ţări. Acolo unde sunt republici parlamentare, noi în cazul de faţă am creat o variantă de republică parlamentară clasică, care există în circa peste 60 de procente de ţări în Europa, preşedintele se alege de Parlament. Fără doar şi poate, dacă el se alege de Parlament şi candidaturile propuse şi cine are dreptul să le propună aceştea sunt deputaţii, deputaţii propun. Altceva e, că candidaturile propuse poate fi orice cetăţean, aşa cum e scris în Constituţie. Poate să fie orice cetăţean al Republicii Moldova, care a împlinit vârsta de 40 de ani, care cunoaşte limba de stat, care a trăit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani. Fără doar şi poate omul acesta trebuie să fie sănătos. Se are în vedere sănătos mental.”
Din Chişinău, Eleonora Lisnic, pentru Radio Europa Liberă.
*
Dan Ionescu: Miercuri a fost dat publicităţii Raportul pe anul 2000 privitor la corupţie în întreaga lume, alcătuit de organizaţia Transparency International, cu sediul la Berlin. Raportul se ocupă cu nivelul de corupţie în 90 de state. Printre cele mai corupte ţări din lume se situează şi şase foste republici sovietice: Ucraina, Azerbaijan, Rusia, Uzbekistan, Armenia şi Republica Moldova, care se plasează pe locul 74. La polul opus, adică al ţărilor cu un nivel extrem de scăzut al nivelului de corupţie publică se află Finlanda, Danemarca, Noua Zelandă, Suedia şi Canada.
