Gheorghe Cojocaru: După referendumul invalidat din 5 septembrie, care a deschis calea directă spre alegerile parlamentare anticipate, partidele politice de la guvernare care au promovat această inițiativă, ar trebui, probabil, să supună unei analize critice modul în care s-au implicat și au implicat în campania pro-referendum structurile lor din teritoriu. Din diverse motive, de mai mulți ani încoace, partidele democratice nu au reușit să asambleze niște structuri solide în teritoriu, cu lideri locali puternici, bine văzuți și poziționați în localitățile respective. Dacă s-ar face o comparație între organizațiile primare ale comuniștilor și cele ale democraților, dintr-o zonă sau alta a Republicii Moldova, nu este exclus ca democrații să piardă la acest capitol al organizării mai peste tot unde există asemenea structuri.
Europa Liberă: Lipsa acestei infrastructuri politice la care vă referiţi s-ar putea să fi fost factorul definitoriu pentru zădărnicirea plebiscitului din septembrie?
Gheorghe Cojocaru: Nu ştiu dacă lipsa ori slăbiciunea acestor organizaţii primare în teritoriu ar putea fi un factor definitoriu pentru eşecul referendumului, putem spune cu siguranţă că acest neajuns nu poate fi o scuză pentru insuccesul actualei guvernări în refernedum. Însă, în fond, nu aceasta interesează în contextul zilei de astăzi. Una din lecțiile pe care se tot străduie să le însușească liderii Alianței pentru Integrare Europeană din experiența nereușită a referendumului ar trebui să vizeze rolul și eficacitatea structurilor primare de partid în promovarea obiectivelor politice ale celor patru formațiuni. Altfel spus, fără o analiză temeinică a construcției de partid și, în special, a profilului organizațiilor din teritoriu și al fruntașilor locali, partidele din coaliția de guvernământ riscă să repete erorile pe care le-au comis deja și la alegerile parlamentare anticipate.
Europa Liberă: Fireşte că e problema fruntaşilor din staff să îşi analizeze greşelile, dar totuşi, dacă e să treceţi în revistă aceste erori la care vă referiţi, pentru a le evita în parlamentare, aupra cărora ar fi să insistaţi?
Gheorghe Cojocaru: Pe scurt, lipsa de combativitate și pasivitatea organizațiilor primare de partid, precum și desconsiderarea necesității muncii de zi de zi cu oamenii. Practic, mesajul pe care liderii de partid îl sonorizează de la posturile TV și de radio nu a fost multiplicat de activiștii din teritoriu și această discrepanță dintre ceea ce spun liderii și ceea ce s-a întâmplă într-o localitate sau alta, cred, le-a jucat festa democraților.
Europa Liberă: Totuşi, ca să fim drepţi, nu e de neglijat contra-propaganda realizată de Partidul comuniştilor…
Gheorghe Cojocaru: Desigur, nu trebuie să subestimăm contra-propaganda comuniştilor, putem invoca aici o sumedenie de alte motive, dar să nu se uite un lucru esențial și anume că toate aceste explicaţii trebuie căutate în primul și în primul rând în propria curte și numai după această inventariere a situației proprii se poate merge mai departe. Un ochi critic ar trebui să vadă mult mai mult decât transpare la suprafață și este de datoria liderilor de partid să facă acest lucru, să regleze la timp mașinăria de partid pentru a avea un randament maxim. Numai un partid puternic, cu lideri puternici și structuri bine asamblate poate face față concurenților și poate miza cu certitudine pe sprijinul electoratului. Oricât de liberale sau social-democrate n-ar fi, actualele partide de guvernământ, cel puțin, un singur lucru ar trebui să învețe de la rivalul lor - comuniștii – organizarea de partid în teritoriu, care este definitorie pentru competiția care se anunță.
