Zi de proteste sindicate de amploare în întreaga Europă, in ceea ce sindicatele europene au numit „o zi a acţiunii”. La Bruxelles zeci de mii de oameni au iesit în stradă şi Confederaţia Sindicală Europeană a anunţat ca în 13 capitale europene au loc proteste, mişcări sindicale sau greve. La Bruxelles au venit sindicalişti din mai multe ţări comunitare. Protestele sunt indreptate împotriva masurilor de austeritate bugetară impuse de guvernele ţărilor lor. Potrivit organizatorilor la marsul de la Bruxelles au participat in jur de 100 de mii de oameni, in timp ce politia pune cifra la jumătate.
Liderul Congresului Sindical European John Monks a declarat agenţiei Reuter: Sper ca oamenii să realizeze ceea ce spune vocea clasei muncitoare – renunţati la măsurile de austeritate! Nu faceti ceea ce au facut predecesorii vostri în anii 30. Nu faceti toate reducerile deodată pentru că riscaţi sa ajungem la o mare depresiune, precum cea din anii 30.
In Spania, sindicatele spun că 10 milioane de oameni se afla in greva generala, ceea ce înseamnă cam jumătate din forţa de munca a ţării. Este prima greva generală din Spania din ultimii 8 ani. Măsurile de austeritate ale guvernului socialist prevăd scăderea veniturilor funcţionarilor publici.
Grecii, care sunt adusi drept exemplu negativ de catre toate guvernele europene, nu au intrat in grevă, dar au anunţat proteste in aceasta seara. Numai spitalele si transportul in comun şi-au întrerupt astazi activitatea.
In Slovenia o jumătate din bugetari sunt in a treia zi de grevă motiv pentru care comertul cu Croatia este perturbat, ca si traficul în aceasta regiune.
La Paris, guvernul Francois Fillon a anunţat „un atac istoric” impotriva risipei bugetare, propunind creşterea impozitelor, a taxei pe valoare adaugata pe telefonie si internet si reduceri drastice in sectorul bugetar. Deficitul bugetar al Frantei a ajuns la 7,7 % din Produsul Intern Brut, mai mult decît dublu decit cel limită impus de legile europene care este de 3 %.
La Varsovia, miile de muncitori care au ieşit pe străzi au cerut locuri de munca sigure si au condamnat reducerile bugetare ale cabinetului de centru dreapta al premierului Donald Tusk. „Ne-am cîştigat libertatea de la comunişti dar aceasta libertate a fost încălcată de elitele economice şi politice care si-au făcut lor o viaţă bună, lasînd toată greutatea pe noi”, declara Janusz Sniadek lider al Solidarităţii.
Si care este raspunsul economistilor? Ei spun, citati de majoritatea agentiilor internaţionale de presa, că grevele si protestele de stradă au puţine şanse să schimbe politicile economice ale guvernelor europene dar ar putea să creeze probleme liderilor si guvernelor care au prevăzute alegeri în curind. Creşterea economică prognozată pentru ţările comunitare in an acest an este de 1,8 %, faţa de cele 4,2 procente de scadere de anul trecut.
Iar preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barosso declara ieri: Suntem hotăriţi să mergem mai departe cu aceste reforme, dar trebuie să acţionăm responsabil. Trebuie să planificăm cu grijă fazele acestor reforme pentru a evita sa punem in pericol redresarea viitoare.
Liderul Congresului Sindical European John Monks a declarat agenţiei Reuter: Sper ca oamenii să realizeze ceea ce spune vocea clasei muncitoare – renunţati la măsurile de austeritate! Nu faceti ceea ce au facut predecesorii vostri în anii 30. Nu faceti toate reducerile deodată pentru că riscaţi sa ajungem la o mare depresiune, precum cea din anii 30.
In Spania, sindicatele spun că 10 milioane de oameni se afla in greva generala, ceea ce înseamnă cam jumătate din forţa de munca a ţării. Este prima greva generală din Spania din ultimii 8 ani. Măsurile de austeritate ale guvernului socialist prevăd scăderea veniturilor funcţionarilor publici.
Grecii, care sunt adusi drept exemplu negativ de catre toate guvernele europene, nu au intrat in grevă, dar au anunţat proteste in aceasta seara. Numai spitalele si transportul in comun şi-au întrerupt astazi activitatea.
In Slovenia o jumătate din bugetari sunt in a treia zi de grevă motiv pentru care comertul cu Croatia este perturbat, ca si traficul în aceasta regiune.
La Paris, guvernul Francois Fillon a anunţat „un atac istoric” impotriva risipei bugetare, propunind creşterea impozitelor, a taxei pe valoare adaugata pe telefonie si internet si reduceri drastice in sectorul bugetar. Deficitul bugetar al Frantei a ajuns la 7,7 % din Produsul Intern Brut, mai mult decît dublu decit cel limită impus de legile europene care este de 3 %.
La Varsovia, miile de muncitori care au ieşit pe străzi au cerut locuri de munca sigure si au condamnat reducerile bugetare ale cabinetului de centru dreapta al premierului Donald Tusk. „Ne-am cîştigat libertatea de la comunişti dar aceasta libertate a fost încălcată de elitele economice şi politice care si-au făcut lor o viaţă bună, lasînd toată greutatea pe noi”, declara Janusz Sniadek lider al Solidarităţii.
Si care este raspunsul economistilor? Ei spun, citati de majoritatea agentiilor internaţionale de presa, că grevele si protestele de stradă au puţine şanse să schimbe politicile economice ale guvernelor europene dar ar putea să creeze probleme liderilor si guvernelor care au prevăzute alegeri în curind. Creşterea economică prognozată pentru ţările comunitare in an acest an este de 1,8 %, faţa de cele 4,2 procente de scadere de anul trecut.
Iar preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barosso declara ieri: Suntem hotăriţi să mergem mai departe cu aceste reforme, dar trebuie să acţionăm responsabil. Trebuie să planificăm cu grijă fazele acestor reforme pentru a evita sa punem in pericol redresarea viitoare.
