Linkuri accesibilitate

04 0ctombrie 2000 - proiecte individuale de privatizare în industria vinului şi a tutunului


V. Voronin declară că grupul parlamentar PCRM nu va vota privatizarea fabricilor din industria vinului şi a tutunului.

Actualitatea în Republica Moldova

Miercuri s-a făcut cunoscut faptul că Parlamentul ar putea să voteze săptămâna viitoare proiectele individuale de privatizare a întreprinderilor din industria vinului şi a tutunului. Amănunte de la Lina Grîu.

Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, a declarat astăzi că grupul său parlamentar nu va vota sub nici o formă privatizarea fabricilor din industria vinului şi a tutunului, dar, cu toate acestea, comuniştii ar putea susţine transformarea lor în întreprinderi mixte, în care 51 la sută din acţiuni ar reveni unui investitor străin, cu condiţia că va fi păstrată marca comercială a vinurilor şi divinurilor moldoveneşti. Voronin a spus că poziţia principială a comuniştilor faţă de ideea de privatizare îi face să respingă şi propunerea Guvernului de privatizare a fabricilor prin monetizare, adică prin transformarea lor în întreprinderi mixte. Privatizarea industriei de vinificaţie şi tutun, împotriva căreiea a votat de două ori cel mai numeros grup parlamentar, cel al comuniştilor, este o condiţie înaintată de organismele financiare internaţionale pentru reluarea creditării externe a Republicii Moldova. Voronin susţine, însă, că Guvernul trebuie să se descurce fără credite externe.

Vladimir Voronin: „Întreprindere mixtă şi punctum, dar nu întreprindere mixtă, care pe urmă să fie bancrotizată şi privatizată. Noi rămânem pe aceeaşi poziţie – Braghiş lucrează şi fără de fondul monetar valutar şi mai bine merge treaba, decât cu fondul acesta. Agitaţia, isteria cu n-am să fim finanţaţi, că nu ştiu ce de fondul monetar şi valutar, asta e isterie pentru cei care pierd, că nu-s finanţaţi ei. Noi ştim variantele estea. Aici sunt elementele de julnicie.”

Europa Liberă: Liderul comuniştilor şi-a exprimat speranţa că actuala conducere a Curţii de Conturi va face lumină în modul în care au fost utilizate creditele, în valoare de un miliard 400 milioane de dolari, primite pe parcursul anilor de la organismele financiare internaţionale.

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, industrie şi privatizare, Vasile Cotună ne-a declarat astăzi că noile proiecte individuale de privatizare prevăd scoaterea la concurs investiţional a 51 la sută din pachetele de acţiuni ale întreprinderilor privatizate, 34 la sută din acţiuni vor rămâne în proprietatea statului, iar 15 la sută vor fi oferite muncitorilor de la întreprinderi. Varianta propusă de Guvern în primăvara acestui an prevedea cedarea unui investitor strategic a 80 la sută din acţiuni. Noile proiecte urmează să fie examinate de Parlament în următoarele două săptămâni. Vor fi supuse dezbaterilor 13 proiecte individuale de privatizare. Vasile Cotună a spus că deşi până în prezent grupurile parlamentare de centru-dreapta încă nu s-au pronunţat oficial pe marginea noilor proiecte, din discuţiile particulare şi poziţiile doctrinare ale partidelor ar reieşi că legile ar putea întruni numărul necesar de voturi pentru a fi adoptate.

Rămânând la tema privatizării, să menţionăm că Comisia parlamentară pentru buget şi finanţe a decis astăzi să propună plenului Parlamentului includerea în Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 a o sută de întreprinderi şi obiecte de menire social-culturală. La propunerea Departamentului privatizării şi administrării proprietăţii de stat deputaţii au decis să excludă din lege termenul limită de finalizare a privatizării. Iniţial acest termen a fost stabilit pentru sfârşitul anului 1998, după care a fost prelungit până la 31 decembrie 2000. Argumentând necesitatea acestei decizii, directorul Departamentului, Nicolae Gumionîi a spus că programul pe anii 1997-1998 a fost îndeplinit doar în proporţie de 35 la sută, nefiind privatizate încă aproximativ 500 de întreprinderi incluse în program. În anul 2001, a spus el, ar putea să fie privatizat Moldtelecomul şi complexul energetic, iar în anul 2002 întreprinderea de stat Căile ferate ale Moldovei.

La aceeaşi şedinţă, ministrul Finanţelor Mihai Manole a solicitat amânarea examinării acordului de restructurare a datoriei externe a Republicii Moldova faţă de Federaţia Rusă, în valoare de 122 milioane de dolari, semnat la începutul anului curent la nivel de guverne. Manoli a spus că Ministerul rus de Finanţe cere ca Chişinăul să achite şi datoria Transnistriei, în valoare de 31 milioane de dolari, deşi Tiraspolul a recunoscut partea sa de datorie şi s-a angajat să o achite. Chiar dacă ratificarea cât mai grabnică a acordului este în interesul Republicii Moldova, a spus Mihai Manoli, chestiunea datoriei Transnistriei trebuie examinată suplimentar.

Tot astăzi Comisia a decis şi operarea unor modificări la Leagea bugetului pentru anul curent, prin care termenul de declarare şi achitare a impozitelor la importul de gaze naturale şi energia electrică este prelungit până la data de 10 a lunii următoare. În prezent, Legea bugetului prevede în acest sens un termen de 72 de ore.
XS
SM
MD
LG