Europa Liberă: După ce am avut o guvernare eterogenă, cel puţin pe final, mai ales, s-au văzut contradicţiile opţionale, inclusiv în deciziile economice, ce putem spune ca o concluzie generală: a fost o guvernare liberală? Guvernare social-democrată? Mixtă? Sau, în general, de pompieri?
Valeriu Prohniţchi: „Guvernul respectiv a venit cu o viziune pe termen lung la guvernare. Să ne amintim de câteva documente, printre care cel mai important ar fi „Rethink Moldova”, care într-adevăr aduce o viziune despre cum ar trebui să se dezvolte această ţară pe termen de cel puţin patru ani, dacă nu pe o perioadă mai lungă. Dar între timp Guvernul a început să activeze aşa, în regim de stingere a incendiilor, care apăreau local. Să ne amintim de faptul că au apărut şi cataclisme naturale, pe care Guvernul a trebuit să le gestioneze în mod cât mai urgent şi cât mai eficient. Până la urmă eu cred că a fost o guvernare mixtă, din punct de vedere a orientării doctrinare. Am avut şi elemente liberale, am avut şi elemente social-democrate, am avut şi reforme orientate la liberalizarea afacerilor. Dar am avut şi reforme orientate la protecţia mai bună a cetăţenilor. Nu pot să spun că aceste reforme au dat deja careva rezultate, dar iniţiative în acest sens au fost, ele sunt evidente.”
Europa Liberă: Ce exemplu aţi folosi ca să ne daţi o idee de comportament al Guvernului, că a fost perspicace, sau dimpotrivă. Bunăoară, modul în care s-au descurcat în situaţia extremă în legătură cu inundaţiile.
Valeriu Prohniţchi: „Sunt exemple cu semnul plus şi sunt exemple cu semnul minus. Din punctul meu de vedere, gestionarea consecinţelor inundaţiilor este mai degrabă cu semnul minus. Nu atât din cauza, să zicem, incompetenţei Guvernului, ci din cauza faptului că noi aparent nu avem pus la punct un mecanism şi nu avem instituţii care ar funcţiona în mod eficient atunci, când apar asemenea situaţii. Pentru că inundaţii avem cam o dată la cinci ani, o dată la 10 ani, dacă nu la cinci ani. Noi până acum n-am pus la punct un mecanism clar de reacţie din partea Guvernului, dar mai ales din partea agenţiilor, instituţiilor specializate. Îmi părea hilar să văd că primul ministru trebuia să meargă şi să salveze cetăţenii din această zonă. Am constatat un deficit enorm de capabilitate de intervenţie rapidă, imediată. Capacităţi foarte proaste de coordonare a ajutorului acordat cetăţenilor. Dar revenind la reformele care au fost pozitive. Spre exemplu, mie mi-a plăcut destul de mult cum a activat blocul economic al acestui Guvern, deşi chiar şi în acest bloc economic se observa rivalitatea ideologică, partinică, dacă pot să spun aşa. Dar, în linii mari, au fost puse la punct reforme importante. S-a simplificat cadrul de eliberare a licenţelor, s-a pus la punct un plan foarte clar şi realist de măsuri pentru simplificarea barierelor administrative. Va lua ceva timp până când acest plan va aduce careva efecte. Şi să sperăm că acest plan nu va întâlni aceeaşi rezistenţă birocratică, pe care au întâlnit-o anterioarele planuri. Mă refer la „Ghilotina-1”şi „Ghilotina-2”. A propos, acest Guvern a continuat „Ghilotina-2”, atribuindu-i un plus şi a introdus noi măsuri pentru eliminarea barierelor administrative.”
Europa Liberă: Cât priveşte legea privind acordarea de compensaţii în loc de indexarea pensiilor, cea pe care preşedintele Ghimpu a declarat-o neconstituţională din anumite motive tehnice. Cum s-a descurcat în general Guvernul în această situaţie? A fost într-adevăr soluţia optimă? Banii care i-a avut la dispoziţie, i-a împărţit optim? Sau se putea şi altfel?
Valeriu Prohniţchi: „Cred că ei au fost împărţiţi optim, ţinând cont de interesele pe termen scurt ale Guvernului. Dar, probabil, extrem de ineficient din punct de vedere economic. Dar toate guvernele în Republica Moldova, când se apropie perioadele electorale, ele uită de considerentele legate de eficienţa economică şi se concentrează sută la sută spre cumpărarea voturilor.”
Europa Liberă: Faptul că bugetul nu este aprobat pentru 2011 în termenii prevăzuţi de lege va afecta, cumva, anul economic?
Valeriu Prohniţchi: „Nu, nu-l va afecta. Legea prevede ce se întâmplă în asemenea cazuri. Cheltuielile sunt făcute pe baza planului din anul precedent. Dar aceasta istorie, de fapt, demonstrează cât de proastă a fost coordonarea din interiorul Alianţei, unde pot ajunge rivalităţile. Bugetul putea fi aprobat în termenii prescrişi de legislaţie. A fost, până la urmă, am impresia, o simplă rivalitate.”
Europa Liberă: Chiar electoral vorbind, aprobarea unui buget ar însemna, că ei au de gând să guverneze şi în continuare. Or, neavând un buget pentru următorul guvern, pe motiv că va veni alt cabinet şi îşi va vota propriul buget, arată o nesiguranţă, sau nu?
Valeriu Prohniţchi: „Arată o asemenea incertitudine legată de şansele electorale.”
Valeriu Prohniţchi: „Guvernul respectiv a venit cu o viziune pe termen lung la guvernare. Să ne amintim de câteva documente, printre care cel mai important ar fi „Rethink Moldova”, care într-adevăr aduce o viziune despre cum ar trebui să se dezvolte această ţară pe termen de cel puţin patru ani, dacă nu pe o perioadă mai lungă. Dar între timp Guvernul a început să activeze aşa, în regim de stingere a incendiilor, care apăreau local. Să ne amintim de faptul că au apărut şi cataclisme naturale, pe care Guvernul a trebuit să le gestioneze în mod cât mai urgent şi cât mai eficient. Până la urmă eu cred că a fost o guvernare mixtă, din punct de vedere a orientării doctrinare. Am avut şi elemente liberale, am avut şi elemente social-democrate, am avut şi reforme orientate la liberalizarea afacerilor. Dar am avut şi reforme orientate la protecţia mai bună a cetăţenilor. Nu pot să spun că aceste reforme au dat deja careva rezultate, dar iniţiative în acest sens au fost, ele sunt evidente.”
Europa Liberă: Ce exemplu aţi folosi ca să ne daţi o idee de comportament al Guvernului, că a fost perspicace, sau dimpotrivă. Bunăoară, modul în care s-au descurcat în situaţia extremă în legătură cu inundaţiile.
Valeriu Prohniţchi: „Sunt exemple cu semnul plus şi sunt exemple cu semnul minus. Din punctul meu de vedere, gestionarea consecinţelor inundaţiilor este mai degrabă cu semnul minus. Nu atât din cauza, să zicem, incompetenţei Guvernului, ci din cauza faptului că noi aparent nu avem pus la punct un mecanism şi nu avem instituţii care ar funcţiona în mod eficient atunci, când apar asemenea situaţii. Pentru că inundaţii avem cam o dată la cinci ani, o dată la 10 ani, dacă nu la cinci ani. Noi până acum n-am pus la punct un mecanism clar de reacţie din partea Guvernului, dar mai ales din partea agenţiilor, instituţiilor specializate. Îmi părea hilar să văd că primul ministru trebuia să meargă şi să salveze cetăţenii din această zonă. Am constatat un deficit enorm de capabilitate de intervenţie rapidă, imediată. Capacităţi foarte proaste de coordonare a ajutorului acordat cetăţenilor. Dar revenind la reformele care au fost pozitive. Spre exemplu, mie mi-a plăcut destul de mult cum a activat blocul economic al acestui Guvern, deşi chiar şi în acest bloc economic se observa rivalitatea ideologică, partinică, dacă pot să spun aşa. Dar, în linii mari, au fost puse la punct reforme importante. S-a simplificat cadrul de eliberare a licenţelor, s-a pus la punct un plan foarte clar şi realist de măsuri pentru simplificarea barierelor administrative. Va lua ceva timp până când acest plan va aduce careva efecte. Şi să sperăm că acest plan nu va întâlni aceeaşi rezistenţă birocratică, pe care au întâlnit-o anterioarele planuri. Mă refer la „Ghilotina-1”şi „Ghilotina-2”. A propos, acest Guvern a continuat „Ghilotina-2”, atribuindu-i un plus şi a introdus noi măsuri pentru eliminarea barierelor administrative.”
Europa Liberă: Cât priveşte legea privind acordarea de compensaţii în loc de indexarea pensiilor, cea pe care preşedintele Ghimpu a declarat-o neconstituţională din anumite motive tehnice. Cum s-a descurcat în general Guvernul în această situaţie? A fost într-adevăr soluţia optimă? Banii care i-a avut la dispoziţie, i-a împărţit optim? Sau se putea şi altfel?
Valeriu Prohniţchi: „Cred că ei au fost împărţiţi optim, ţinând cont de interesele pe termen scurt ale Guvernului. Dar, probabil, extrem de ineficient din punct de vedere economic. Dar toate guvernele în Republica Moldova, când se apropie perioadele electorale, ele uită de considerentele legate de eficienţa economică şi se concentrează sută la sută spre cumpărarea voturilor.”
Europa Liberă: Faptul că bugetul nu este aprobat pentru 2011 în termenii prevăzuţi de lege va afecta, cumva, anul economic?
Valeriu Prohniţchi: „Nu, nu-l va afecta. Legea prevede ce se întâmplă în asemenea cazuri. Cheltuielile sunt făcute pe baza planului din anul precedent. Dar aceasta istorie, de fapt, demonstrează cât de proastă a fost coordonarea din interiorul Alianţei, unde pot ajunge rivalităţile. Bugetul putea fi aprobat în termenii prescrişi de legislaţie. A fost, până la urmă, am impresia, o simplă rivalitate.”
Europa Liberă: Chiar electoral vorbind, aprobarea unui buget ar însemna, că ei au de gând să guverneze şi în continuare. Or, neavând un buget pentru următorul guvern, pe motiv că va veni alt cabinet şi îşi va vota propriul buget, arată o nesiguranţă, sau nu?
Valeriu Prohniţchi: „Arată o asemenea incertitudine legată de şansele electorale.”
