Linkuri accesibilitate

Povestea spaţiilor verzi - un nou episod


Iulian Ciocan
Iulian Ciocan

Ai doborît voiniceşte nişte copaci şi gata – terenul pentru construcţie îţi stă la dispoziţie.


Am vizionat deunăzi un filmuleţ după care am simţit gustul amar al decepţiei. Vasăzică, în sectorul Rîşcani al capitalei, nişte indivizi care construiesc o spălătorie înfiptă într-un parc se luaseră la sfadă cu cetăţenii care nu doreau tăierea copacilor din jur. Părţile beligerante se certau, se bălăcăreau, se făceau cu ou şi cu oţet, invocau argumente, se îmbrînceau, se loveau, se înjurau. Un spectacol dezgustător, penibil, halucinant.

Am ştiut încă în zorii tranziţiei că spaţiile verzi din Chişinău vor avea o viaţă dificilă. Într-un municipiu în care supermarketurile, blocurile de locuinţe, castelele faraonice, benzinăriile, spălătoriile şi buticurile apar pe mică de ceas, într-un municipiu în care e puţin loc pentru construcţii, ochii hulpavi ai noilor ziditori se îndreaptă în mod firesc spre spaţiile verzi. Acolo e o pîinică de mîncat.

Ai doborît voiniceşte nişte copaci şi gata – terenul pentru construcţie îţi stă la dispoziţie. Mai e nevoie, fireşte, de autorizaţie, dar şi asta poate fi obţinută, dacă ştii să descrii în culori seducătoare viitoarea construcţie, impactul ei benefic asupra vieţii cetăţenilor. Dacă am înţeles eu bine, şi ziditorii spălătoriei din sectorul Rîşcani aveau autorizaţie.

Bineînţeles că nu toţi cei care muşcă din spaţiile verzi întîmpină o ripostă hotărîtă. Depinde de circumstanţe, de cît de apropiate sînt casele şi garajele cetăţenilor. Ziditorii care muşcă o felie de parc mai îndepărtată de casele oamenilor au şanse mai mari. Iar uneori, probabil, oamenii sînt pur şi simplu copleşiţi de autoritatea celor care îşi delimitează o porţiune de parc. Bunăoară, mai bine de un an şi ceva în urmă cineva şi-a delimitat o bucată din parcul de pe strada Sarmizegetusa. Pe gardul împrejmuitor scrie: biserică ortodoxă. E adevărat că dincolo de gard construcţia stagnează, dar totodată nimeni nu pare deranjat de parcelarea spaţiului verde.

Asaltul asupra spaţiilor verzi va continua, fără doar şi poate. Iar supravieţuirea lor, după părerea mea, a unui călător obosit prin deşertul tranziţiei, va depinde nu de vigilenţa cinovnicilor, ci de reacţia simplilor cetăţeni.
XS
SM
MD
LG