10 octombrie 2000
Actualitatea. (Moderator: Radu Căllin Cristea; Comentariu: Şerban Orescu).
Pierdut speranţe în România, găsit dreptate în Europa.
Recent, verdictul Curţii europene pentru drepturile omului, în dosarul unui cetăţean român, d-ul Aurel Rotaru din Bîrlad, face zob, după cum se exprima Evenimentul Zilei, legea de organizare a SRI nr. 14 din 1992.
După revoluţia din decembrie 1989, Aurel Rotaru a cerut statului român despăgubiri ca persecutat politic în perioada 1946 – 1948.
La prima instanţă, tribunalul din Bârlad, d-ul Rotaru a obţinut cîştig de cauză. Numai că pe parcursul procesului de despăgubire a intervenit Serviciul român de informaţii. SRI a căutat în dosare şi i-a informat pe executorii sentinţei că Aurel Rotaru fusese legionar, pe perioada studiilor la Facultatea de ştiinţe din Iaşi. Fapt este să Rotaru fusese student la drept şi nu la fizică şi nu în 1937, ci câţiva ani mai târziu. În mod evident, SRI îl confundase pe reclamant cu alt student.
În 1997, în iulie, SRI şi-a recunoscut greşeala, Curtea de Apel Bucureşti i-a dat dreptate lui Aurel Rotaru dar nu i-a recunoscut dreptul la pensie. Şi aşa, Curtea europeană s-a sesizat de anomaliile legislaţiei româneşti şi anume că acţiunea SRI a încălcat prevederea despre confidenţialitatea datelor personale. Mai mult, statul român este admonestat că nu are o legislaţie eficientă care să apere acest drept.
Concluzia finală a curţii: „s-a încălcat articolul 8 din conveţia drepturilor omului, motiv pentru care statul român a şi fost condamnat la plata a 50 de mii de franci, daune morale”. Concluzia analistului politic: „însăşi legea SRI trebuie modificată”.
