Linkuri accesibilitate

Violențe iscate de extremiști cu ocazia paradei gay de la Belgrad


Imagine de la marșul gay de la Belgrad
Imagine de la marșul gay de la Belgrad

Protestatarii au dat foc sediului Partidului Democratic din Serbia, al preşedintelui Boris Tadici, un suporter al paradei gay.


Poliţia din capitala Serbiei s-a ciocnit ieri cu demonstranţi care aruncau pietre şi scandau lozinci anti-gay cu ocazia primului marş al minorităţilor sexuale ţinut la Belgrad după 2001. Mircea Ţicudean a sintetizat o relatare de la faţa locului a corespondenţilor Europei Libere
.

Ar fi trebuit să fie un motiv de sărbătoare. Pentru a doua oară în istoria Belgradului, reprezentanţii minorităţilor sexuale şi suporterii lor au pornit în marş prin oraş. Prima paradă, ţinută în 2001, a fost întreruptă de huligani cu vederi de extremă dreapta. Iar manifestaţia de ieri s-a încheiat şi ea în violenţă, deşi poliţia a reuşit în general să-i ţină pe agresori la distanţă de cei 1000 de manifestanţi care demonstrau sub culorile curcubeului – simbolul mişcării gay.


Intervenția poliției împotriva militanților extremiști
Ţinta agresiunii au devenit însă poliţiştii, care au fost loviţi cu pietre şi cu sticle incendiare. Forţele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene, iar martorii spun că au auzit cel puţin un foc de armă, probabil cu gloanţe de cauciuc.

Un colaborator al Europei Libere, James Kirchuk, a fost bruscat de un demonstrant anti-gay înainte de începerea marşului. James ne-a spus că a încercat să fotografieze o ciocnire între poliţişti şi un grup de demonstranţi anti-gay. Unul dintre aceştia din urmă a încercat să-i tragă un pumn, dar a nimerit aparatul foto.

Protestatarii au dat foc sediului Partidului Democratic din Serbia, al preşedintelui Boris Tadici, un suporter al paradei gay. În acel incident n-a fost rănit nimeni, dar clădirea a fost destul de serios avariată. Dragan Djilas, primarul Belgradului, a declarat serviciului balcanic al Europei Libere că suma daunelor provocate de extremiştii de dreapta oraşului este de peste un milion de euro.

Primarul Djilas a spus că orice belgrădean rezonabil este întristat de evenimentele violente. „Mă tem pentru participanţii la paradă - a spus primarul. Lucrurile nu vor merge bine pentru ei, ba mă tem că o vor duce şi mai rău”. Ura faţă de gay şi lesbiene este adânc înrădăcinată în societatea sârbă.



La marşul lor de ieri au participat o mie de persoane, dar ca să le strice demonstraţia s-au adunat între 5000 şi 10.000 de oameni. Unii dintre contra-demonstranţi au scandat „moarte homosexualilor” şi au salutat în stil nazist. Biserica Ortodoxă Sârbă a avertizat împotriva violenţei, dar a dezaprobat parada gay.

Anul trecut, organizatorii au renunţat să mai ţină parada, după ce oficialii guvernamentali le-au spus că nu pot garanta siguranţa participanţilor.

Vorbind la începutul marşului de ieri, diplomatul francez Vincent Degert, ambasadorul UE în Serbia, i-a lăudat pe preşedintele Tadici şi alţi oficiali pentru că au permis problematicii gay să intre în dezbaterea publică. Diplomatul european a salutat faptul că Serbia a adoptat legi mai apropiate de standardele Uniunii, dar a adăugat că acum ele trebuie şi aplicate, astfel încât fiecare cetăţean să simtă efectul lor.
„Cred că lucrurile merg în direcţia cea bună”, a spus Degert.

În ciuda violenţelor, mulţi dintre participanţii la parada de ieri s-au declarat mulţumiţi că ea a putut avea loc.
Boban Stojanovici, unul din organizatori, a spus că marşul de ieri a vrut să demonstreze solidaritate cu toate minorităţile din Serbia. „Ce-am vrut să spunem astăzi – a declarat Stojanovici – a fost că nu suntem neapărat gay sau lesbiene. Noi suntem fiecare rom, fiecare femeie şi fiecare copil care este ameninţat în această societate”.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG