12 octombrie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Parlamentul dezbate proiectele Codului Civil.
Dan Ionescu: Miercuri seara, în cadrul Clubului naţional de presă, preşedintele Parlamentului, Dumitru Diacov, a anunţat, că nu intenţionează să candideze la funcţia de şef al statului, alegerea căruia de către Legislativ ar urma să aibă loc în această toamnă. Speakerul a spus, că viitorul preşedinte al Republicii trebuie să fie o persoană neutră, din afara partidelor politice. Totodată Dumitru Diacov a dezminţit informaţiile din presă, potrivit cărora, el ar fi avut cu liderul comunist, Vladimir Voronin, o înţelegere privind împărţirea funcţiilor de şef al statului şi de preşedinte al Parlamentului.
În alt context, Diacov a declarat, că Republica Moldova încă nu este pregătită pentru un sistem parlamentar de guvernare. Potrivit lui, modificarea Constituţiei a fost o reacţie la ceea ce el a numit „ofensiva preşedintelui Petru Lucinschi pentru instituirea republicii prezidenţiale.” Diacov a fost de părerea, că şi după instituirea sistemului parlamentar, şefului statului i-au rămas prea multe prerogative, care ar trebui revizuite. Cât despre scandalul, provocat de hotărârea Curţii de Apel de a retrage licenţele de emisie ale mai multor posturi de radio şi televiziune care dau prioritate limbii ruse, decizie urmată la scurt timp de modificarea Legii audiovizualului, Diacov a susţinut, că acţiunea în justiţie ar fi avut, de fapt, scopul de a provoca o criză parlamentară. La această temă să adăugăm, că scriitorul Ion Druţă a făcut publică o declaraţie a Comitetului de supravieţuire, al cărui preşedinte este, în care se cere Parlamentului să anunţe alegeri anticipate.
În şedinţa în plen de astăzi, parlamentarii au fost preocupaţi, însă, de probleme nu mai puţin importante, cum ar fi câteva proiecte noi ale Codului civil. Amănunte de la Eleonora Lisnic:
Parlamentul a început astăzi dezbaterile asupra celor trei proiecte de Cod civil, care i-au fost prezentate, dar a decis să le supună votului în prima lectură peste o săptămână. Elaborarea unui nou cod civil a fost dispusă încă în 1994, printr-o decizie a Parlamentului, dar lucrul la acest document a fost tergiversat timp de şase ani, în toată această perioadă juriştii moldoveni conducându-se în fond de Codul civil sovietic. Din cauza unor neînţelegeri, membrii grupului de lucru, creat în 1994, s-au împărţit în două tabere, fiecare dintre echipe elaborând câte un proiect.
Astfel, Parlamentul s-a ales cu un proiect elaborat de profesorul, ex-deputatul Valentin Peremienko, oficial avansat de Preşedinţie, şi cu un al doilea proiect, care aparţine unui grup de profesori, specialişti în drept de la Universitatea de stat din Moldova. Cel de-al treilea proiect al codului civil, depus la Parlament, a fost elaborat de doi jurişti de la Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională. Acesta este proiectul avizat negativ de Guvernul moldovean, precum şi de Direcţia juridică a aparatului Parlamentului. Respingând proiectul, experţii în drept de la Parlament au ţinut să spună despre proiectul USAID că acesta „este elaborat de persoane străine, care nu cunosc tradiţiile ţării noastre”.
În acelaşi timp, aproape toate comisiile parlamentare au recomandat adoptarea tuturor celor trei proiecte în prima lectură, urmând ca pentru discuţiile în a doua lectură, unul din ele să fie luat ca bază. Cele mai mari şanse în această calitate pare să-l aibă proiectul grupului de profesori. Proiectul de la Preşedinţie a fost prezentat de consilierul prezidenţial Mihai Petrachi. În opinia lui Petrachi, proiectul este foarte bun, având un singur neajuns şi anume, că a fost scris ruseşte şi apoi tradus în română: „Unicul defect, de care suferă proiectul prezentat de preşedintele Republicii este vorba de calitatea traducerii în limba de stat.”
În Parlament s-a dat astăzi o luptă verbală între Valentin Peremienko, autorul proiectului Preşedinţiei, şi grupul de profesori de la Universitatea de stat. Ambele părţi au încercat să-şi compromită reciproc proiectele, învinuirile extinzându-se până în sfera plagiatului.
Astăzi printr-o decizie, la cererea Guvernului, Parlamentul a aprobat crearea unui fond pentru susţinerea viticulturii, în valoare de aproximativ nouă milioane de lei. Aceşti bani vor fi prevăzuţi în bugetul pe anul viitor şi de ei vor beneficia gospodăriile agricole, care în ultimii trei ani au creat noi plantaţii de viţă-de-vie, lor statul le va întoarce o parte din cheltuieli, viţa-de-vie fiind considerată o cultură strategică pentru economia moldoveană.
Tot astăzi în prima lectură a fost votată o lege cu privire la sănătatea reproductivă, prezentată de ministrul Sănătăţii, Vasile Parasca. Legea ar urma să reglementeze educaţia pentru sănătatea reproductivă în şcoli, prevenirea sterilităţii şi a sarcinilor nedorite. În articolele 11 şi 12 documentul prezintă întreruperile de sarcină ca pe o intervenţie perfect legală. Împotriva acestei prevederi au protestat doar doi parlamentari: pastorul baptist, Valeriu Ghileţchi, din Partidul Forţelor Democratice, şi deputatul de confesiune creştin ortodoxă Victor Josu, din Convenţia Democrată.
Valeriu Ghileţchi: „Poate acesta este unul din puţinele cazuri, când Estul ar putea oferi Vestului un exemplu demn de urmat şi anume, că nu dreptul la alegere, ci dreptul la viaţă este un drept suprem. Consider, că articolul 11, alineatul trei, şi articolul 12 trebuie excluse din acest proiect de lege, iar avortul să fie permis doar în cazul în care sarcina este o ameninţare iminentă pentru viaţa mamei.”
Deputatul Victor Josu: „Consider că articolele, înainte ca Parlamentul să ia în discuţie o astfel de lege, ea să fie anticipată cu o largă discuţie în societate şi numaidecât cu reprezentanţii bisericii. Dacă doreşte Ministerul să vorbească despre sănătatea reproductivă şi planificarea familială este nevoie, după părerea mea, de o altă concepţie.”
O opinie diametral opusă a exprimat deputatul comunist Victoria Novicova. Ea a declarat că, fiind femee, cunoaşte mai bine problema şi că ar opta chiar pentru o lege, care să stabilească întreruperea sarcinilor în cazul tuturor femeielor, care nu au atins vârsta de 18 ani.
Din Chişinău, Eleonora Lisnic, pentru Radio Europa Liberă.
*
Dan Ionescu: Preşedintele Comitetului de apărare şi securitate al Parlamentului georgian, Revadze Adamie s-a pronunţat pentru iniţierea unor consultări în problema retragerii trupelor ruseşti de pe teritoriul Georgiei şi Republicii Moldova. Potrivit Agenţiei BASA-press, Adamie a făcut această declaraţie la Tbilisi, la o întâlnire cu un grup de ziarişti şi reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale din Republica Moldova. Oficialul georgian a apreciat, că cele două state pot elabora paşi comuni în această direcţie şi că există modalităţi de a determina Federaţia Rusă să-şi onoreze obligaţiile asumate la summitul OSCE de la Istanbul. Revadze Adamie a afirmat în acest sens că „în primul rând putem să ne sprijinim pe Statele Unite ale Americii şi aliaţii lor, dar există şi pârghii financiare”.
