Linkuri accesibilitate

Cărți și politici culturale la Tîrgul de la Frankfurt pe Main


Standul Moldovei a purtat în el o imagine penetrantă, cea a evenimentelor din aprilie 2009 și a speranței schimbării.


Principalul sponsor al Tîrgului Internațional de Carte de la Frankfurt pe Main, care și-a închis porțile duminica trecută după patru zile de agitație, a fost firma de automobile cehă Škoda. Chiar dacă parte a grupului Volkswagen, Škoda, logo-ul ei și, prin extensie, culorile naționale ale Cehiei au dat culoare evenimentului și au ilustrat constatarea, altfel banală, că tîrgul de la Frankfurt este în fiecare an, la început de octombrie, cea mai bună vitrină europeană pentru a pune în vedere, țări, politici culturale, cartea și, prin ele, a se lua pulsul unei națiuni.

Parcurgînd halele imense ale tîrgului o primă impresie este aceea că diferențele de standard între vest și est se mențin la peste 20 de ani după revoluțiile din 1989. Opulența, spiritul destins și inventiv al editorilor din vest, contrastează cu relativa (totuși) sărăcie, cu spiritul birocratic și, de multe ori - fiindcă nu se poate generaliza - impresia de înghețare în proiect pe care o dau mulți reprezentanți ai editorilor din est.

Impresia este că dincolo de politicile culturale pe care le-au ilustrat - sau nu - exponenții estici ai Tîrgului, dincolo de efectele certe ale rigorii bugetare, diferența esențială față de vestici rămâne una de mentalitate, de educație comportamentală, de (auto)luare în serios, de deficiență de concept...

Dincolo de generalități, după felul în care s-au prezentat țările estice, incluzîndu-le aici și pe cele din fostul spațiu sovietic, s-ar putea distinge trei categorii de situații. Polonia, Ungaria și Cehia au avut standuri nu numai comparabile celor occidentale, dar și demonstrînd capacitatea de a pune în valoare o politică națională în planul difuzării internaționale a cărții și scriitorilor lor. Fiecare din ele a expus cărțile publicate în diverse limbi, rezultat al programelor de susținere a traducerilor (și printre ele, nu puține apărute la edituri românești).

Fiecare dintre ele a avut o temă centrală de expunere, Polonia excelînd cu un spațiu întreg aparte, modern conceput, consacrat poetului și prozatorului Czeslaw Milos, autorul celebrei Gîndiri Captive și cu relativ numeroase apariții editoriale, puse în vedetă, ocazionate de aniversarea bicentenarului Chopin.

Dincolo de cele trei țări central-europene, Slovenia, Croația și Georgia s-au apropiat de nivelul occidental, în primele două cazuri folosindu-se, s-ar spune, de know-how-ul promovării turismului, în cazul Georgiei de un evident simț estetic, remarcabil în a da culoare și căldură standului.

La standul Georgiei



La polul opus, cel al sărăciei și al lipsei totale de concept și inovație, s-ar putea grupa o majoritate a editorilor din țările fostului spațiu sovietic, cazul cel mai dramatic fiind al Ucrainei și standului ei de o sărăcie lucie.

Intre cele două categorii s-au plasat, evident cu diferențe sensibile între ele, restul țărilor estice, între care România și Moldova. E greu de spus dacă reprezentanții Ministerului culturii de la București și-au propus cu adevărat ceva de la participarea la Tîrgul de la Frankfurt; lipsa unui catalog unic și dezordinea prezentării celor existente, lipsa expunerii numelui editurilor expozante, lipsa de carte științifică și de artă par să demonstreze, pe scurt, lipsa oricărui concept serios de promovare a României. Ca de obicei, castanele au fost scoase din foc de reprezentanții Polirom-ului și Humanitas-ului...

Afișul editorilor moldoveni cu lansările de carte
Moldova, cu probleme ei politice cunoscute este un alt caz, dar, spre cinstea celor patru-cinci editori reuniți la Frankfurt, standul a purtat în el o imagine penetrantă, cea a evenimentelor din aprilie 2009 și a speranței schimbării. Iar prezentarea antologiei de texte „Twitter Revolution”, sub egida editurilor Arc și Știința, făcută în limba engleză de Arcadie Barbăroșie, secondat de doi universitari din Franța și Olanda, Florent Parmentier și Wim van Meurs, a avut neîndoielnic stil și bun gust, la care s-a adăugat farmecul tinerei Paula Erizanu, care a completat-o citind, tot în limba engleză, fragmente din propriul jurnal al revoluției din aprilie.
Previous Next

XS
SM
MD
LG