Linkuri accesibilitate

Serbia și Croația - o nouă pagină de istorie


Președinții Boris Tadic și Ivo Josipovic la mormîntul în masă de la Ovcara lîngă Vukovar
Președinții Boris Tadic și Ivo Josipovic la mormîntul în masă de la Ovcara lîngă Vukovar

O ceremonie de comemorare comună și un gest simbolic al președintelui Serbiei, Boris Tadic, lîngă Vukovar în Croația.


Preşedintele Serbiei, Boris Tadic a vizitat astăzi Croaţia unde şi-a cerut scuze pentru atrocităţile comise de forţele sârbe în anii 1990. Vizita lui Tadic la un mormânt comun al croaţilor executaţi de sârbi a avut scopul să contribuie la reconciliere în Balcani şi să grăbească apropierea Serbiei de Uniunea Europeană.

Nu este pentru prima dată când preşedintele reformist al Serbiei îşi exprimă regretul pentru suferinţele cauzate de sârbi în timpul dezintegrării sângeroase a fostei Iugoslavii.

Astăzi, Boris Tadic s-a aflat într-o vizită istorică la Vukovar, oraşul croat de pe Dunăre devastat de armata şi miliţiile sârbe cu aproape două decenii în urmă.



Împreună cu omologul său croat, Ivo Josipovic, Tadic a depus flori la mormântul comun Ovcara, unde au fost îngropaţi peste 200 de pacienţi ai unui spitalul local. Ei fuseseră executaţi în noiembrie 1991, când armata şi forţele paramilitare sârbe capturaseră oraşul Vukovar, după un asediu de trei luni.

La ceremonia de la Ovcara
„Mă aflu aici să onorez victimele, să cer scuze, să exprim părerea de rău şi să creez posibilităţi ca Serbia şi Croaţia să înceapă o nouă pagină”, a spus preşedintele sârb la depunerea coroanei de flori cu inscripţia „Pentru victimele nevinovate”. Boris Tadic este primul oficial sârb care a vizitat oraşul Vukovar şi a aprins o lumânare la memorialul care simbolizează suferinţele croaţilor din timpul războiului.

„Copii noştri nu trebuie să fie împovăraţi de cele săvârşite în anii 1990. Serbia doreşte relaţii bune de vecinătate şi cooperare”, a mai spus liderul sârb în discursul difuzat în direct de televiziunea croată de stat.

Serbia şi-a răcit politica faţă de vecinii balcanici în 2008, când fosta sa provincie Kosovo şi-a proclamat independenţa. Dar, anul acesta, a făcut eforturi pentru a reclădi relaţiile după ce a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană în decembrie 2009. Toate ţările Balcanilor de vest aspiră la aderare, dar trebuie să renunţe mai întâi la rivalităţile din anii 1990 şi să-şi îmbunătăţească relaţiile de cooperare.

Într-un alt gest simbolic, Tadic şi preşedintele croat Josipovic au depus flori la un alt cimitir, unde sunt înmormântaţi mai mulţi ţărani sârbi executat de trupele croate în 1991. În acel an, Croaţia ieşise din componenţa Iugoslaviei. Dar etnicii sârbi s-au răsculat împotriva independenţei. Ajutaţi şi înarmaţi de la Belgrad ei au capturat o treime din teritoriul ţării, recâştigat de Croaţia în 1995.

La ceremoniile de astăzi, câţiva veterani şi activişti de extremă dreapta s-au adunat să protesteze faţă de vizita lui Boris Tadic la Vukovar. Dar, după cum relatează agenţie Reuter, majoritatea localnicilor au tratat evenimentul cu indiferenţă. La aproape 20 de ani de la asediu, în oraşul odinioară prosper mai pot fi văzute numeroase ruine. Şomajul depăşeşte 30 %, iar relaţiile dintre localnici, etnici croaţi şi sârbi, rămân reci.

„Scuzele lui Tadic nu înseamnă mare lucru pentru mine, pentru că el nu a fost personal responsabil de acele crime”, a declarat agenţiei Reuter Vesna Bosanac, care era doctoriţă la spital în 1991 şi a văzut cum pacienţii au fost duşi la execuţie. „Totuşi, cu ajutorul instituţiilor şi celor care ştiu exact ce s-a întâmplat aici, el ne poate ajuta să aflăm soarta oamenilor dispăruţi a spus fosta doctoriţă.

Autorităţile croate se mai află în căutarea a aproximativ 1000 de oameni dispăruţi în timpul războiului, iar aproape 400 erau din Vukovar. Presa locală a scris că Tadic a adus cu sine şi a transmis autorităţilor croate toate documentele luate de la Vukovar în 1991 de forţele sârbe.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG