16 noiembrie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Inmormîntarea unui patriot: Gheorghe Ghimpu.
Dan Ionescu: Astăzi a avut loc ceremonia înhumării omului politic Gheorghe Ghimpu. Relatează Eleonora Lisnic.
Preşedintele Partidului Naţional Român din Republica Moldova, Gheorghe Ghimpu, decedat la vârsta de 63 de ani, a fost înmormântat astăzi la Cimitirul central din Chişinău. Pe ultimul său drum, omul politic a fost petrecut de o procesiune foarte numeroasă. Sute de oameni au venit să-şi ia rămas bun de la cel, care le-a fost rudă, coleg de partid, sau pur şi simplu un om politic, despre care vor păstra o părere frumoasă. Printre cei veniţi la înmormântare au fost şi numeroşi politicieni, scriitori şi alţi oameni de cultură.
Chiar astăzi în presă a fost publicat un comunicat în memoria lui Gheorghe Ghimpu, semnat de câteva zeci de oameni politici din mai multe partide, feţe bisericeşti şi oameni de cultură, între care mitropolitul Petru Păduraru, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Andrei Strâmbeanu, Vladimir Beşleagă, Ion Ungureanu, Serafim Urechean. Ei spun, că omul politic şi disidentul Gheorghe Ghimpu şi-a consacrat întreaga sa viaţă cauzei naţionale, devenind un simbol al acesteiea şi fiind recunoscut în spaţiul românesc drept una dintre personalităţile marcante ale mişcării de eliberare naţionale din Basarabia postbelică. De asemenea, el a fost apreciat şi de cei mai notorii disidenţi din Ţările Baltice, Ucraina, Rusia, Bulgaria şi Polonia.
Pentru convingerile sale politice şi participarea la fondarea Frontului naţional patriotic din Basarabia şi Nordul Bucovinei, Gheorghe Ghimpu a fost condamnat, în anul 1972, la şase ani de privaţiune de libertate cu regim sever în lagările de concentrare din Mordovia şi regiunea Permi ale GULAG-ului comunist. Chiar şi după eliberare, ani în şir Gheorghe Ghimpu a fost urmărit şi persecutat de KGB, interzicându-i-se, între altele, să lucreze în sfera învăţământului. În anii Perestroikăi lui Gorbaciov, Ghimpu se încadrează plenar în mişcarea de renaştere naţionale şi de democratizare a societăţii, ocupând şi funcţia de secretar al Sfatului Frontului Popular din Moldova. A fost unul dintre organizatorii primei Mari Adunări Naţionale şi a fost cel, căruia i s-a încredinţat să ridice Tricolorul pe cupola primului Parlament democratic, în mai 90.
Iată ce păreri vor păstra despre Gheorghe Ghimpu unii dintre oamenii, cu care am stat de vorbă la Cimitirul central.
- „Eu sunt Mangiu Grigore, m-am înscris vreo doi ani în urmă la domnul Ghimpu ca om, care am făcut armata română, în România. Ce pot spune? Ştiu despre aceea, că el a fost un mare patriot. Din cauza asta a stat la închisoare şase ani. Am auzit la radio că la ora două o să fie aici înmormântarea şi am venit şi eu.”
- „Sunt Eugen Semeniuc, profesor universitar de la Universitatea de Medicină, veteran de război al Armatei Române. Pe domnul Ghimpu l-am cunoscut foarte bine, fiindcă a fost unicul din băştinaşii noştri basarabeni, care s-a luptat pentru reîntregirea ţării. A avut o activitate foarte intensă. Orice dată istorică, care se referea la ţara noastră – România, era serbată cu multă pompă şi cu multă dragoste. Şi iată, într-o zi, fiind într-o deplasare înspre Nordul Moldovei, cu scopul de a înmîna veteranilor de război din satele din Nordul Moldovei, brevetele şi costumele militare, primite de la Ministerul Apărării din Bucureşti. Şi între Drochia şi Târnova a avut un accident, în urma cărui un coleg de-al nostru, Caftanat, a murit pe loc, iar domnul Ghimpu a fost adus la Chişinău, în Spitalul de Urgenţă şi i s-a făcut operaţia respectivă.”
O declarație a Preşedintelui Asociaţiei victimelor represiunilor staliniste,Vladimir Pirogan: „Gheorghe Ghimpu a fost un patriot al neamului nostru. A făcut foarte mult pentru deschiderea adevărului poporului nostru, care a fost minţit atâţea ani de conducătorii sovietici din Basarabia. El a luat parte la marile adunări naţional, a ridicat drapelul pe Parlamentul noului stat independent şi a fost trup şi suflet alături de toţi acei, care au participat la această mişcare de eliberare.”
Cu o zi în urmă, la 15 noiembrie, Gheorghe Ghimpu ar fi trebuit să-şi ridice premiul internaţional „Corneliu Coposu”, instituit de Comisia UNESCO pentru ţările din Europa Centrală şi de Est. I-au rămas şi alte lucruri, planuri şi idei neîmplinite. Bunăoară, punerea în legalitate a partidului său, pe care Ministerul Justiţiei nu se grăbeşte să-l înregistreze, chiar dacă este obligat să procedeze ca atare printr-o decizie a Curţii de Apel.
Decesul lui Gheorghe Ghimpu a fost consecinţa unui grav accident rutier, care s-a produs pe traseul Drochia-Donduşeni, în dimineaţa zilei de 27 octombrie. Automobilul, condus de Gheorghe Ghimpu, a intrat în plină viteză într-un copac. Cea de a doua persoană din autoturism, Ion Caftanat, de 78 de ani, a decedat pe loc.
Din Chişinău, Eleonora Lisnic, pentru Radio Europa Liberă.
