Spre deosebire de ceea ce se întîmpla în urmă cu zece ani, azi literatura română a pătruns masiv pe piaţa europeană. Practic, nu mai există ţară din Europa unde să nu fie publicat un scriitor român sau altul. Numărul autorilor români traduşi în limbi străine e în creştere, iar printre ei se găsesc şi mulţi scriitori tineri. În cadrul conferinţei pe care Robert Adam, directorul Institutului Cultural Român din Belgia, a susţinut-o azi în Sala cu Cămin a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a conchis că traducerea masivă din literatura română în Europa şi nu numai este un fenomen nou al culturii române. Şi meritul nu-i aparţine doar unei singure instituţii.
Robert ADAM: „Aş spune că este şi meritul Institutului Cultural Român. E, în primul rînd, meritul scriitorilor. E vorba despre o nouă generaţie de scriitori care cunosc mecanismele de promovare şi de autopromovare. Părerea mea e că cel mai bun agent literar al unui scriitor este el însuşi. Sînt scriitori români tineri sau relativi tineri care au înţeles acest lucru. Ţin conferinţe regulat în Europa şi nu numai. Desigur că aceste programe ale Institutului Cultural Român au avut un rol foarte important. Dacă acum zece ani foarte greu găseai literatură română pe rafturile unei librării din Occident, acum poţi găsi. Sigur, mai este un drum lung pînă departe, dar paşii au fost făcuţi şi în mod clar putem spune că ne aflăm într-o dinamică pozitivă.”
Dumitru CRUDU: Care este reacţia publicului european faţă de acest fenomen?
Robert ADAM: „ Există deja o conştientizare a unei literaturi care îşi are voci puternice, care are ceva de comunicat, care nu ezită să abordeze subiecte contodente, aş spune, şi, mă gîndeam chiar mai departe de publicul francofon. Avem multe cărţi traduse în limba germană. Avem cărţi traduse în olandeză, polonă, maghiară, bulgară, cehă, slovenă, mai puţin, trist, în limba rusă. Este o piaţă către care ar trebui să ne orientăm mai serios şi mai energic. Recent am fost în China şi am constatat că, acolo, nu a mai apărut vreo carte românească de ceva vreme. Sigur că, probabil, ar trebui să ne gîndim la sprijinirea traducătorilor de literatură română în chineză. Este, totuşi, o piaţă uriaşă.”
Dumitru CRUDU: Credeţi că scriitorii de limbă română din Republica Moldova ar putea fi anexaţi acestui proces?
Robert ADAM: „ Anexaţi, nu. Ei în mod clar sînt incluşi. Sînt scriitori basarabeni care au fost traduşi prin programele ICR. Mă gîndesc la Emilian Galaicu-Păun, Grigore Vieru, Vasile Ernu. Sînt, practic, incluşi şi nu depinde decît de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova să lege şi un dialog instituţional cu Institul Cultural Român. Este şi unul dintre sensurile prezenţei mele aici.”
Robert ADAM: „Aş spune că este şi meritul Institutului Cultural Român. E, în primul rînd, meritul scriitorilor. E vorba despre o nouă generaţie de scriitori care cunosc mecanismele de promovare şi de autopromovare. Părerea mea e că cel mai bun agent literar al unui scriitor este el însuşi. Sînt scriitori români tineri sau relativi tineri care au înţeles acest lucru. Ţin conferinţe regulat în Europa şi nu numai. Desigur că aceste programe ale Institutului Cultural Român au avut un rol foarte important. Dacă acum zece ani foarte greu găseai literatură română pe rafturile unei librării din Occident, acum poţi găsi. Sigur, mai este un drum lung pînă departe, dar paşii au fost făcuţi şi în mod clar putem spune că ne aflăm într-o dinamică pozitivă.”
Dumitru CRUDU: Care este reacţia publicului european faţă de acest fenomen?
Robert ADAM: „ Există deja o conştientizare a unei literaturi care îşi are voci puternice, care are ceva de comunicat, care nu ezită să abordeze subiecte contodente, aş spune, şi, mă gîndeam chiar mai departe de publicul francofon. Avem multe cărţi traduse în limba germană. Avem cărţi traduse în olandeză, polonă, maghiară, bulgară, cehă, slovenă, mai puţin, trist, în limba rusă. Este o piaţă către care ar trebui să ne orientăm mai serios şi mai energic. Recent am fost în China şi am constatat că, acolo, nu a mai apărut vreo carte românească de ceva vreme. Sigur că, probabil, ar trebui să ne gîndim la sprijinirea traducătorilor de literatură română în chineză. Este, totuşi, o piaţă uriaşă.”
Dumitru CRUDU: Credeţi că scriitorii de limbă română din Republica Moldova ar putea fi anexaţi acestui proces?
Robert ADAM: „ Anexaţi, nu. Ei în mod clar sînt incluşi. Sînt scriitori basarabeni care au fost traduşi prin programele ICR. Mă gîndesc la Emilian Galaicu-Păun, Grigore Vieru, Vasile Ernu. Sînt, practic, incluşi şi nu depinde decît de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova să lege şi un dialog instituţional cu Institul Cultural Român. Este şi unul dintre sensurile prezenţei mele aici.”
