In Parlamentul European presedintele Georgiei Mikail Saakashvili a rostit un discurs emotional in care a oferit Moscovei sansa unui dialog „profund si cuprinzator”, un dialog politic direct intre Tbilisi si Moscova: „Sunt gata, doamnelor si domnilor, pentru un dialog profund, cuprinzator cu omologul meu rus. Vom continua, cu siguranta sa luam parte la negocierile de la Geneva si speram ca apelul nostru de astazi va determina Rusia sa nu mai blocheze aceste convorbiri. Si avem nevoie sa incepem deasemenea si un dialog politic”.
Mai mult, liderul dela Tbilisi a vorbit, chiar daca vag, despre greselile trecutului si a subliniat ca tara nu va folosi armele decit pentru a se apara.
Saakashvili a facut un apel catre parlamentarii europeni sa califice prezenta rusa in Abhazia si Osetia de sud drept „ilegala” si a subliniat ca, in ciuda tuturor presiunilor, nici o tara din fosta Uniune Sovietica nu a recunoscut independenta celor doua regiuni separatiste ale Georgiei. Ceea ce, in opinia liderului de la Tbilisi : „arata ca fostele natiuni captive ale epocii sovietice au devenit state independente puternice, in ciuda tuturor problemelor si dificultatilor – care isi hotarasc singure propriile politici. Nici una, pe scurt, nu se va intoarce in URSS.”
Faptul ca presedintele Georgian a fost invitat sa se adreseze europarlamentarilor nu este un lucru lipsit de semnificatii. Se intimpla rar acest lucru, iar atunci cind se intimpla, exista o importanta conotatie simbolica a gestului Parlamentului European.
Intr-un interviu in aceasta dimineata cu serviciul rusesc al postului nostru de radio, Jerzy Buzek a vorbit pe larg despre nevoia unei relatii de colaborare intre Uniunea Europeana si Rusia, dar si despre ingrijorarile Uniunii Europene fata de incalcarile dreptului omului in Rusia.
Presedintele Parlamentului European a mai spus ca spera ca Rusia impartaseste valorile fundamentale europene de a promova pacea si stabilitatea si prosperitatea in intreaga regiune si nu va intelege proiectul Parteneriatului Estic drept o amenintare impotriva sa: „In ceea ce priveste conflictele separatiste din Transnistria, Osetia de sud si Abhazia, Uniunea Europeana ramine foarte hotarita in a sprijini integritatea teritoriala si suveranitatea Moldovei si Georgiei. Asadar, fara a rezolva astfel de probleme, ca si fara a gasi o solutie pasnica de durata pentru Nagorno-Karabach, nu putem spune ca traim intr-o Europa libera, intreaga asa ca aceasta continua sa fie o ingrijorare serioasa a Uniunii Europene”.
