Lideri politici din lumea întreagă au criticat astăzi publicarea unui sfert de milion de depeşe diplomatice de către site-ul WikiLeaks, specializat în dezvăluiri pe internet. Protestele cele mai vehemente au venit de la Washington, pentru că revelaţiile vizează în primul rând funcţionarea maşinăriei de politică externă americană.
Un influent membru republican al Congresului Statelor Unite, Peter King a cerut procurorului general să-l dea în judecată pe fondatorul site-ului WikiLeaks, Julian Assange, sub acuzaţia de spionaj, iar Departamentului de Stat, să treacă WikiLeaks pe lista organizaţiilor teroriste.
Senatorul democrat John Kerry, şeful comisiei de politică externă, a spus că dezvăluirile nu au nimic de-a face cu libertatea cuvântului, ci sunt acţiuni „lipsite de scrupule, care periclitează vieţi”.
La Pentagon, comandantul statelor majore reunite ale armatei, amiralul Mike Mullen a făcut apel la conştiinţa celor care au pus depeşele pe net. Amiralul Mullen a spus că ar fi sperat ca autorii dezvăluirilor să se gândească la răspunderea pentru vieţile pe care le “expun” şi le-a cerut să oprească scurgerea de informaţii.
O parte a presei internaţionale a ales din enorma materie primă a depeşelor amănuntele cele mai picante: de pildă, că guvernul american a cerut informaţii despre sănătatea mintală a preşedintei Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner. Că o depeşă diplomatică de la Roma îl descrie pe premierul italian Silvio Berlusconi, în vârstă de 74 de ani, ca pe un petrecăreţ notoriu, iar alta atrage atenţia că liderul italian a devenit “portavocea” Kremlinului în Occident. Iar despre liderul libian Moammar Gaddafi se poate afla că îi place să călătorească în compania unei infirmiere ucrainiene “voluptoase”, numită Galina.
Dezvăluirile mai serioase sunt considerate cele referitoare la lumea musulmană, în care Statele Unite sunt angajate mai ales prin războiul împotriva terorismului şi a proliferării nucleare. S-a aflat de exemplu că regele Arabiei Saudite le-a propus americanilor să atace Iranul învecinat, pentru a-l împiedica să construiască arma atomică. În depeşa respectivă, suveranul saudit scrie că americanii “trebuie să taie capul şarpelui”.
Mai mulţi diplomaţi occidentali au atras atenţia că dezvăluirile WikiLeaks sunt o lovitură grea pentru meseria lor. Ministrul suedez de externe Carl Bildt a explicat că guvernele au nevoie de canale de comunicare confidenţiale, mai ales în momente de criză. Iar fostul ambasador american în Germania, John Kornblum a declarat agenţiei DPA că diplomaţia funcţionează pe baza încrederii, iar când încrederea dispare, toată muncă trebuie reluată de la zero.
În apărarea sa, fondatorul site-ului WikiLeaks, Julian Assange a spus că asemenea dezvăluiri nu doar că nu pun vieţi omeneşti în pericol, dar pot chiar salva vieţi prin oprirea unor conflicte în faşă. Vorbind duminică la o teleconferinţă cu un grup de ziarişti iordanieni, Assange a spus că în anii 2006-2007 ar fi existat riscul declanşării unui război cu Iranul, iar motivul pentru care războiul n-a început până la urmă a fost tocmai scurgerea de informaţii în presă despre planurile de atac.
În vreme ce liderii politici din lumea întreagă condamnă dezvăluirile, unii observatori se întreabă cum a fost posibil ca informaţii atât de sensibile să ajungă atât de uşor în văzul lumii.
Ziarul britanic “Guardian”, unul din cele mai cunoscute care au publicat extrase de pe site-ul Wikileaks, susţine astăzi într-un editorial că scurgerea de informaţii n-ar fi avut loc dacă autorităţile americane erau mai grijulii. “Guardian” scrie că depeşele provin de pe o reţea de internet a guvernului Statelor Unite. O reţea numită ce-i drept “internă”, dar care este accesibilă în mod legal unui număr de trei milioane de americani.
La Washington, oficiali militari americani au confirmat indirect că scurgerea masivă de informaţii ar fi putut fi oprită prin măsuri sporite de securitate a comunicării. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului Bryan Whitman este citat de agenţia France Presse cu afirmaţia că în vară, după prima dezvăluire masivă de informaţii secrete tot de către WikiLeaks, armata americană a introdus restricţii fără precedent în comunicarea datelor sensibile, astfel că în prezent este aproape imposibil ca ele să mai fie diseminate cu asemenea uşurinţă.
Printre cele câteva ziare americane şi europene care au decis să publice informaţiile oferite de WikiLeaks se numără şi “New York Times”. Astăzi, într-o notă către cititori, îşi explică decizia: “New York Times crede că documentele servesc unui interes public important, făcând lumină asupra scopurilor, succeselor, compromisurilor şi frustrărilor diplomaţiei americane într-o măsură care nu poate fi atinsă pe alte căi”.
Un influent membru republican al Congresului Statelor Unite, Peter King a cerut procurorului general să-l dea în judecată pe fondatorul site-ului WikiLeaks, Julian Assange, sub acuzaţia de spionaj, iar Departamentului de Stat, să treacă WikiLeaks pe lista organizaţiilor teroriste.
Senatorul democrat John Kerry, şeful comisiei de politică externă, a spus că dezvăluirile nu au nimic de-a face cu libertatea cuvântului, ci sunt acţiuni „lipsite de scrupule, care periclitează vieţi”.
La Pentagon, comandantul statelor majore reunite ale armatei, amiralul Mike Mullen a făcut apel la conştiinţa celor care au pus depeşele pe net. Amiralul Mullen a spus că ar fi sperat ca autorii dezvăluirilor să se gândească la răspunderea pentru vieţile pe care le “expun” şi le-a cerut să oprească scurgerea de informaţii.
O parte a presei internaţionale a ales din enorma materie primă a depeşelor amănuntele cele mai picante: de pildă, că guvernul american a cerut informaţii despre sănătatea mintală a preşedintei Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner. Că o depeşă diplomatică de la Roma îl descrie pe premierul italian Silvio Berlusconi, în vârstă de 74 de ani, ca pe un petrecăreţ notoriu, iar alta atrage atenţia că liderul italian a devenit “portavocea” Kremlinului în Occident. Iar despre liderul libian Moammar Gaddafi se poate afla că îi place să călătorească în compania unei infirmiere ucrainiene “voluptoase”, numită Galina.
Dezvăluirile mai serioase sunt considerate cele referitoare la lumea musulmană, în care Statele Unite sunt angajate mai ales prin războiul împotriva terorismului şi a proliferării nucleare. S-a aflat de exemplu că regele Arabiei Saudite le-a propus americanilor să atace Iranul învecinat, pentru a-l împiedica să construiască arma atomică. În depeşa respectivă, suveranul saudit scrie că americanii “trebuie să taie capul şarpelui”.
Mai mulţi diplomaţi occidentali au atras atenţia că dezvăluirile WikiLeaks sunt o lovitură grea pentru meseria lor. Ministrul suedez de externe Carl Bildt a explicat că guvernele au nevoie de canale de comunicare confidenţiale, mai ales în momente de criză. Iar fostul ambasador american în Germania, John Kornblum a declarat agenţiei DPA că diplomaţia funcţionează pe baza încrederii, iar când încrederea dispare, toată muncă trebuie reluată de la zero.
În apărarea sa, fondatorul site-ului WikiLeaks, Julian Assange a spus că asemenea dezvăluiri nu doar că nu pun vieţi omeneşti în pericol, dar pot chiar salva vieţi prin oprirea unor conflicte în faşă. Vorbind duminică la o teleconferinţă cu un grup de ziarişti iordanieni, Assange a spus că în anii 2006-2007 ar fi existat riscul declanşării unui război cu Iranul, iar motivul pentru care războiul n-a început până la urmă a fost tocmai scurgerea de informaţii în presă despre planurile de atac.
În vreme ce liderii politici din lumea întreagă condamnă dezvăluirile, unii observatori se întreabă cum a fost posibil ca informaţii atât de sensibile să ajungă atât de uşor în văzul lumii.
Ziarul britanic “Guardian”, unul din cele mai cunoscute care au publicat extrase de pe site-ul Wikileaks, susţine astăzi într-un editorial că scurgerea de informaţii n-ar fi avut loc dacă autorităţile americane erau mai grijulii. “Guardian” scrie că depeşele provin de pe o reţea de internet a guvernului Statelor Unite. O reţea numită ce-i drept “internă”, dar care este accesibilă în mod legal unui număr de trei milioane de americani.
La Washington, oficiali militari americani au confirmat indirect că scurgerea masivă de informaţii ar fi putut fi oprită prin măsuri sporite de securitate a comunicării. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului Bryan Whitman este citat de agenţia France Presse cu afirmaţia că în vară, după prima dezvăluire masivă de informaţii secrete tot de către WikiLeaks, armata americană a introdus restricţii fără precedent în comunicarea datelor sensibile, astfel că în prezent este aproape imposibil ca ele să mai fie diseminate cu asemenea uşurinţă.
Printre cele câteva ziare americane şi europene care au decis să publice informaţiile oferite de WikiLeaks se numără şi “New York Times”. Astăzi, într-o notă către cititori, îşi explică decizia: “New York Times crede că documentele servesc unui interes public important, făcând lumină asupra scopurilor, succeselor, compromisurilor şi frustrărilor diplomaţiei americane într-o măsură care nu poate fi atinsă pe alte căi”.
