Institutul Viitorul crede că partidele au reuşit să-şi ascundă din nou în ultima campanie veniturile şi cheltuielile reale. În urma unui calcul propriu, Viitorul a spus că sumele cheltuite de partide sunt de ordinul milioanelor de euro. Deocamdată sunt numai presupuneri odată ce organele de anchetă nu reuşesc să investigheze nici măcar cazurile la suprafaţă, ca prezenţa pensionarilor şi şomerilor pe lista de donatori.
Pentru a calcula câţi bani cheltuie partidele politice în campania electorală, experţii IDIS Viitorul au simulat un buget al costurilor suportate de concurenţii electorali. Supuse monitorizării au fost doar trei partide, considerate de experţi cele mai influente – PD, PLDM şi PCRM.
Expertul IDIS Viitorul, Cornel Ciurea enumeră activităţile pentru care partidele politice au cheltuit cei mai mulţi bani: „Remunerarea echipelor mobile de agitatori, cheltuieli legate de transport şi un capitol special – concertele în teritoriu. Activităţi extrem de consumatoare de bani – billboard-urile, acele panouri mari pe care le vedeţi, or suma de închiriere a unui billboard este de, cel puţin, 500 de euro. Avem mărturii că cel puţin două din cele trei partide au apelat la serviciile polit-tehnologilor sau a consilierilor politici. Întreaga consiliere politică ajunge la un milion de dolari”.
Astfel, experţii Institutului Viitorul au ajuns la concluzia că un partid politic în medie cheltuie într-o campanie electorală în jur de 4 milioane de dolari, sau de aproape patru ori mai mult decât declară oficial.
Un capitol aparte, remarcat de experţi, îl reprezintă - cheltuielile neoficiale, cheltuieli care, deseori, provin din donaţii neoficiale, explică secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan: „Partidele declară acei bani pe care pot să-i acopere cu venituri aproximativ legal demonstrabile, nu mai mult. Atunci când ei declară suma de 5, 7, 8 milioane de lei la CEC la capitolul cheltuieli, arată aceleaşi venituri care clar sunt nominalizate de unde au venit şi sunt uşor verificabile. În rest, banii vin din surse pe care ei nu ar vrea să le prezinte unui control sau verificări”.
Experţii IDIS Viitorul au constatat nenumărate cazuri în care şomerii sau pensionarii au donat partidelor sute de mii de lei. De exemplu, pentru Partidul Democrat au făcut donaţii de la 3 mii la o sută de mii cel puţin 21 de şomeri. Pentru PLDM au făcut donaţii între 3 mii şi 40 de mii de lei şase pensionari. În ceea ce priveşte donatorii Partidul Comuniştilor aceştia cu greu pot fi verificaţi pentru că în rapoartele financiare nu se indică dacă cel care varsă bani în visteria partidului e angajat sau nu în câmpul muncii.
De ce organele de anchetă nu reuşesc să investigheze aceste cazuri, am căutat să aflu de la directorul adjunct al direcţiei urmărire penală de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Bogdan Zumbreanu: „În cazul dat, donaţia a fost făcută la mijlocul anului fiscal 2010-2011. În cazul în care persoana în această perioadă a obţinut venituri, ea urmează să le declare la 31 martie 2011 şi dacă la 31 martie persoana indică această sumă în calitate de venituri şi o declară, evident nu poate fi vorba de încălcare”.
Chiar dacă, în final, organele de anchetă stabilesc că donaţiile făcute de un şomer sau un pensionar întrec cu mult veniturile pe care le-a adunat în ultimul an, persoana riscă să se aleagă doar cu o amendă mai mult simbolică, explică Bogdan Zumbreanu.
Pentru a calcula câţi bani cheltuie partidele politice în campania electorală, experţii IDIS Viitorul au simulat un buget al costurilor suportate de concurenţii electorali. Supuse monitorizării au fost doar trei partide, considerate de experţi cele mai influente – PD, PLDM şi PCRM.
Expertul IDIS Viitorul, Cornel Ciurea enumeră activităţile pentru care partidele politice au cheltuit cei mai mulţi bani: „Remunerarea echipelor mobile de agitatori, cheltuieli legate de transport şi un capitol special – concertele în teritoriu. Activităţi extrem de consumatoare de bani – billboard-urile, acele panouri mari pe care le vedeţi, or suma de închiriere a unui billboard este de, cel puţin, 500 de euro. Avem mărturii că cel puţin două din cele trei partide au apelat la serviciile polit-tehnologilor sau a consilierilor politici. Întreaga consiliere politică ajunge la un milion de dolari”.
Astfel, experţii Institutului Viitorul au ajuns la concluzia că un partid politic în medie cheltuie într-o campanie electorală în jur de 4 milioane de dolari, sau de aproape patru ori mai mult decât declară oficial.
Un capitol aparte, remarcat de experţi, îl reprezintă - cheltuielile neoficiale, cheltuieli care, deseori, provin din donaţii neoficiale, explică secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan: „Partidele declară acei bani pe care pot să-i acopere cu venituri aproximativ legal demonstrabile, nu mai mult. Atunci când ei declară suma de 5, 7, 8 milioane de lei la CEC la capitolul cheltuieli, arată aceleaşi venituri care clar sunt nominalizate de unde au venit şi sunt uşor verificabile. În rest, banii vin din surse pe care ei nu ar vrea să le prezinte unui control sau verificări”.
Experţii IDIS Viitorul au constatat nenumărate cazuri în care şomerii sau pensionarii au donat partidelor sute de mii de lei. De exemplu, pentru Partidul Democrat au făcut donaţii de la 3 mii la o sută de mii cel puţin 21 de şomeri. Pentru PLDM au făcut donaţii între 3 mii şi 40 de mii de lei şase pensionari. În ceea ce priveşte donatorii Partidul Comuniştilor aceştia cu greu pot fi verificaţi pentru că în rapoartele financiare nu se indică dacă cel care varsă bani în visteria partidului e angajat sau nu în câmpul muncii.
De ce organele de anchetă nu reuşesc să investigheze aceste cazuri, am căutat să aflu de la directorul adjunct al direcţiei urmărire penală de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Bogdan Zumbreanu: „În cazul dat, donaţia a fost făcută la mijlocul anului fiscal 2010-2011. În cazul în care persoana în această perioadă a obţinut venituri, ea urmează să le declare la 31 martie 2011 şi dacă la 31 martie persoana indică această sumă în calitate de venituri şi o declară, evident nu poate fi vorba de încălcare”.
Chiar dacă, în final, organele de anchetă stabilesc că donaţiile făcute de un şomer sau un pensionar întrec cu mult veniturile pe care le-a adunat în ultimul an, persoana riscă să se aleagă doar cu o amendă mai mult simbolică, explică Bogdan Zumbreanu.