Transparency International a dat publicităţii Barometrul global al corupţiei pe 2010 – un sondaj al opiniei publice asupra fenomenului corupţiei. Barometrul cuprinde 86 de ţări, iar Moldova este încadrată în acelaşi grup cu Ucraina, Rusia, Belarus, Azerbaidjan, Armenia şi Georgia.
53% dintre moldoveni spun că corupţia a crescut în ultimul an şi fiecare al treilea recunoaşte că cel puţin o dată a mituit pe cineva, arată sondajul.
Doar 12% din cei intervievaţi cred că nivelul corupţiei în Molodva este în scădere şi 35% că a rămas cum a fost anul trecut. Cei mai mulţi, peste 50 la sută, sînt însă de părere că fenomenul ia amploare.
Iată cum a explicat directoarea oficiului moldovean al Transparency International Lilia Caraşciuc numărul mare al celor sceptici, în timp ce Centrul Anticorupţie crede că are rezultate mai bune în acest an.
Lilia Carașciuc. „Cu părere de rău au fost şi alte multe evenimente care s-au întîmplat, şi la 9 aprilie, şi au fost şi aşteptări foarte mari de la noua guvernare şi a fost foarte dificil să se facă faţă la acest fenomen.”
Din fostele ţări sovietice prezente în barometru, sub 30 la sută din cetăţeni consideră că a crescut corupţia în Ucraina şi Belrus şi doar 9% în Georgia.
Pe o scară de la 1 la 5, însemnînd deloc corupt şi extrem de corupt, moldovenii cred că cele mai afectate de corupţie sînt poliţia, cu 4,1, şi sistemul judiciar din republică, situaţie reprezentativă pentru ţările din grupul Moldovei, cu mici excepţii printre care Georgia . În timp ce în UE cei mai corupti sînt considerate partidele politice.
Lilia Caraşciuc este de părere că aceste cifre arată mai degrabă că moldovenii ar fi mai toleranţi cu fenomenul corupţiei politice, şi nu neapărat că partidele din Moldova sînt mai puţin viciate de corupţie.
Lilia Carașciuc: “Cineva dintre dvoastră poate să ne întrebe ei şi ce, dacă noi percepem care este problema noi atunci cînd ne ducem la alegeri foarte atent votăm şi ne gîndim pentru cine votăm. Dar corupţia politică poate să determine unele partide politice care fac nişte declaraţii sau îşi atribuie nişte doctrine foarte clare, din cauza corupţiei după alegeri să întoarcă aceste doctrine, să manipuleze cu cei care au votat pentru aceste partide şi aceasta poate să fie atunci cînd ei pot să fie şantajabili.”
După poliţie şi sistemul judiciar, cele mai afectate de corupţie domenii numite de moldoveni sînt funcţionarii publici, cu 3,8, partidele, legislativul şi sectorul privat cu 3,7 şi cu tot atîta sistemul de educaţie, cel de ocrotire a sănătăţii nu a fost luat în seamă. De la 3 puncte în jos au primit de la moldoveni mass-media, ong-urile, instituţiile religioase şi armata.
Barometrul mai arată că dintre moldoveni 37 la sută au dat cel puţin o dată cuiva mită, în comparaţie cu 5% în UE. Din grupul ţărilor din care face parte Moldova doar în Azerbaidjan mai mulţi cetăţeni recunosc că mituiesc, în timp ce în Georgia doar 3% din georgieni recurg la mită. Cei care plătesc mită susţin că fac acest lucru pentru a evita problemele cu autorităţile şi pentru a grăbi procesele, ceea ce ar însemna că se încalcă masiv legea şi că sistemul public din Moldova este birocratizat, conchide directoarea oficiului moldovean al Transparency International Lilia Caraşciuc.
Lucruri pe care le-am auzit şi de la chişinăuienii cu care am stat de vorbă.
- “Eu, de pildă, am umblat azi cu nişte documente, unde nu te duci, trebuie să plăteşti, să dai bani… Îi foarte mare corupţie. ”
- “Da eu vă spun sincer, chiar acum am avut, şi la Inspectoratul Fiscal, şi la Procuratură, şi la judecătorie, totul e îmbibat cu corupţia asta. Şi nu faci nimic. Cine plăteşte, acela cîştigă.”
- “Din cauza corupţiei sînt toate relele. Inclusiv şi ceea ce se întîmplă acum la crearea coaliţiei”.
- “El dacă nu ia mită, nu are cu ce să întreţină familia, nu are cu ce să plătească comunalele.”
- “Ăsta e deja un obicei moldovenesc, înţelegeţi? Iată în troleibuz cel care ia biletul la taxatoare i-l dă înapoi cînd iese. Un mărunţiş, dar a intrat în sînge.”
- “De sus, dacă s-ar opri corupţia, pe ăştia de jos îi oprim mai repede. Asta de sus îi corupţie.”
- “Da, eu îs de accord să nu dăm, dar pînă nu dai, nimeni nu-ţi face.”
În ce priveşte eficienţa statului în lupta cu corupţia, barometrul arată că mai mult de jumătate din moldoveni cred că eforturile autorităţilor ar fi insuficiente.
Dintre ţările din grupul Moldovei, doar în Ucraina cetăţenii sînt mai sceptici în ce priveşte acţiunile statului în lupta cu corupţia, la celălalt pol aflîndu-se din nou Georgia.
53% dintre moldoveni spun că corupţia a crescut în ultimul an şi fiecare al treilea recunoaşte că cel puţin o dată a mituit pe cineva, arată sondajul.
Doar 12% din cei intervievaţi cred că nivelul corupţiei în Molodva este în scădere şi 35% că a rămas cum a fost anul trecut. Cei mai mulţi, peste 50 la sută, sînt însă de părere că fenomenul ia amploare.
Iată cum a explicat directoarea oficiului moldovean al Transparency International Lilia Caraşciuc numărul mare al celor sceptici, în timp ce Centrul Anticorupţie crede că are rezultate mai bune în acest an.
Lilia Carașciuc. „Cu părere de rău au fost şi alte multe evenimente care s-au întîmplat, şi la 9 aprilie, şi au fost şi aşteptări foarte mari de la noua guvernare şi a fost foarte dificil să se facă faţă la acest fenomen.”
Din fostele ţări sovietice prezente în barometru, sub 30 la sută din cetăţeni consideră că a crescut corupţia în Ucraina şi Belrus şi doar 9% în Georgia.
Pe o scară de la 1 la 5, însemnînd deloc corupt şi extrem de corupt, moldovenii cred că cele mai afectate de corupţie sînt poliţia, cu 4,1, şi sistemul judiciar din republică, situaţie reprezentativă pentru ţările din grupul Moldovei, cu mici excepţii printre care Georgia . În timp ce în UE cei mai corupti sînt considerate partidele politice.
Lilia Caraşciuc este de părere că aceste cifre arată mai degrabă că moldovenii ar fi mai toleranţi cu fenomenul corupţiei politice, şi nu neapărat că partidele din Moldova sînt mai puţin viciate de corupţie.
Lilia Carașciuc: “Cineva dintre dvoastră poate să ne întrebe ei şi ce, dacă noi percepem care este problema noi atunci cînd ne ducem la alegeri foarte atent votăm şi ne gîndim pentru cine votăm. Dar corupţia politică poate să determine unele partide politice care fac nişte declaraţii sau îşi atribuie nişte doctrine foarte clare, din cauza corupţiei după alegeri să întoarcă aceste doctrine, să manipuleze cu cei care au votat pentru aceste partide şi aceasta poate să fie atunci cînd ei pot să fie şantajabili.”
După poliţie şi sistemul judiciar, cele mai afectate de corupţie domenii numite de moldoveni sînt funcţionarii publici, cu 3,8, partidele, legislativul şi sectorul privat cu 3,7 şi cu tot atîta sistemul de educaţie, cel de ocrotire a sănătăţii nu a fost luat în seamă. De la 3 puncte în jos au primit de la moldoveni mass-media, ong-urile, instituţiile religioase şi armata.
Barometrul mai arată că dintre moldoveni 37 la sută au dat cel puţin o dată cuiva mită, în comparaţie cu 5% în UE. Din grupul ţărilor din care face parte Moldova doar în Azerbaidjan mai mulţi cetăţeni recunosc că mituiesc, în timp ce în Georgia doar 3% din georgieni recurg la mită. Cei care plătesc mită susţin că fac acest lucru pentru a evita problemele cu autorităţile şi pentru a grăbi procesele, ceea ce ar însemna că se încalcă masiv legea şi că sistemul public din Moldova este birocratizat, conchide directoarea oficiului moldovean al Transparency International Lilia Caraşciuc.
Lucruri pe care le-am auzit şi de la chişinăuienii cu care am stat de vorbă.
- “Eu, de pildă, am umblat azi cu nişte documente, unde nu te duci, trebuie să plăteşti, să dai bani… Îi foarte mare corupţie. ”
- “Da eu vă spun sincer, chiar acum am avut, şi la Inspectoratul Fiscal, şi la Procuratură, şi la judecătorie, totul e îmbibat cu corupţia asta. Şi nu faci nimic. Cine plăteşte, acela cîştigă.”
- “Din cauza corupţiei sînt toate relele. Inclusiv şi ceea ce se întîmplă acum la crearea coaliţiei”.
- “El dacă nu ia mită, nu are cu ce să întreţină familia, nu are cu ce să plătească comunalele.”
- “Ăsta e deja un obicei moldovenesc, înţelegeţi? Iată în troleibuz cel care ia biletul la taxatoare i-l dă înapoi cînd iese. Un mărunţiş, dar a intrat în sînge.”
- “De sus, dacă s-ar opri corupţia, pe ăştia de jos îi oprim mai repede. Asta de sus îi corupţie.”
- “Da, eu îs de accord să nu dăm, dar pînă nu dai, nimeni nu-ţi face.”
În ce priveşte eficienţa statului în lupta cu corupţia, barometrul arată că mai mult de jumătate din moldoveni cred că eforturile autorităţilor ar fi insuficiente.
Dintre ţările din grupul Moldovei, doar în Ucraina cetăţenii sînt mai sceptici în ce priveşte acţiunile statului în lupta cu corupţia, la celălalt pol aflîndu-se din nou Georgia.
