Grupul de analiză „The Economist” de la Londra, agenţia Bloomberg din America, Radio „Europa Liberă” de la Praga – acesta este traseul profesional de pînă acum al jurnalistului Mark Baker, care a ales în ultimii ani să fie scriitor de ghiduri turistice. În primăvară a fost lansată a cincea ediţie dedicată României a unuia din cele mai faimoase astfel de ghiduri, „Lonely Planet”. Lucian Ştefănescu a stat de vorbă cu Mark Baker, pe care l-a rugat la început să facă un scurt istoric al acestui ghid de călătorie.
Mark Baker: Ghidul de călătorie "Lonely Planet” a apărut la sfîrşitul anilor 60, şi era dedicat celor mai alternativi drumeţi. Destinaţiile iniţiale erau locuri ca Nepal, Himalaya, diferite ţări din Asia.
Se duceau în locuri pe care ghidurile turistice obişnuite nu le frecventau, şi descrierile nu se refereau la marile hoteluri sau la restaurante, ci la experienţele reale pe care le puteau avea oamenii. Asta a fost ideea iniţială a celor de la "Lonely Planet", să pună accentul mai mult pe experienţa reală, mai mult pe loc, cum poate călătorul să se bucure de acel loc, unde poate să stea.
Ideea de bază era onestitatea în descrirea locului - dacă e un loc pe care nu merită să-l vezi, atunci scriau că nu merită să mergi acolo. Multe ghiduri de călătorie păreau pînă atunci un fel de propagandă pentru un loc sau altul, totul era zugrăvit în culori rose. Dar dacă ceva anume nu era chiar aşa de bun, "Lonely Planet" scria asta.
Europa Liberă: Ai fost co-autorul ediţiei "Lonely Planet Romania". Care parte a României a căzut în sarcina ta?
Mark Baker: Bucureşti, plus majoritatea zonelor periferice, incluzînd aici Maramureş, zona din jurul Timişoarei, apoi sudul României, oraşele de la graniţa cu Serbia, pe urmă Dobrogea şi Valahia.
EL: Cît ai stat acolo şi cum a fost?
Mark Baker: Am crezut că o să pot face totul în patru săptămîni, sau în cinci, dar am dat peste sistemul de şosele al României, şi a trebuit atunci să prelungesc cercetarea la aproximativ 7 săptămîni. Am călătorit cam două luni.
Am început în partea de vest a ţării, Timişoara, Oradea, fostele părţi ungureşti ale României, pe urmă am luat-o în sus către Maramureş, am trecut în Moldova, apoi în Delta Dunării - am stat în Tulcea cîteva zile, apoi jos la Constanţa, şi litoralul Mării Negre, după care am ajuns la Bucureşti - unde am rămas cam 10 zile. Apoi luat-o spre Vest din nou, prin partea de sud a ţării, spre Severin, apoi din nou la Timişoara.
EL: Cum ţi s-au părut oamenii?
Mark Baker: Mi s-au părut foarte prietenoşi în partea de nord-vest a ţării, în jurul Timişoarei, Clujului, Oradei, am simţit că am cu ei o legătură naturală, dar cred că toţi românii sînt prietenoşi în general, mi-am făcut o mulţime de prieteni peste tot. Şi vreau să mai spun că românii vorbesc foarte bine engleza. Eu scriu foarte multe ghiduri de călătorie despre ţările est-europene, şi nivelul de cunoaştere a limbii engleze este mult mai bun decît în alte ţări, ţări care au reputaţia că sînt mult mai "vestice", sau că au un nivel de educaţie mai ridicat. Ca să fac o comparaţie, am fost în Ungaria vara asta, am petrecut acolo şase săptămîni pentru un alt ghid "Lonely Planet", şi strict lingvistic vorbind, mi s-a părut că nivelul englezei e mult mai ridicat în România decît în Ungaria.
EL: Care e metoda ta de lucru?
Mark Baker: Un element cheie a fost să-mi aduc bicicleta pe acoperişul maşinii. Am parcat maşina într-un loc sigur şi am făcut toată munca de colectare de informaţii pe bicicletă. Aşa am putut să "acopăr" un oraş în cîteva zile pe bicicletă. Am făcut Timişoara în două zile pe bicicletă.
Citesc mult înainte de a face cercetarea. Şi oricum, cînd aduci la zi un ghid "Lonely Planet" trebuie să citeşti tot ce e în ghidul anterior, ca să te asiguri că informaţia de acolo e încă ok. A fost foarte folositor să mă duc la început la oficiile de informare turistică, şi să întreb dacă au apărut hoteluri sau restaurante noi în oraş, lucruri noi de văzut, tot ce e interesant şi nou. Şi în general informaţiile primite de acolo au fost foarte folositoare.
EL: Eşti un jurnalist specializat în economie. Te-a ajutat asta în munca ta de pe teren?
Mark Baker: Ca jurnalist, nu poţi să-ţi opreşti mintea, nu poţi să nu procesezi informaţiile aşa cum o face un jurnalist - şi probabil am să fac asta tot restul vieţii mele. Compar întotdeauna situaţiile diferitelor ţări pe care le vizitez, mă uit totdeauna după semne de activitate, de revitalizare economică. Experienţa de jurnalist ajută foarte mult la scrierea unui ghid de călătorie, pentru că ai nevoie de abilitatea de a relata, trebuie să afli care sunt locurile bune pe care le recomanzi, ce evenimente noi sunt demne de interes. Munca asta este de fapt similară cu scrierea de ştiri la un ziar sau la un post de radio, iar cititorii ghidului meu sunt exact ca ascultătorii mei la radio, sau cititorii mei de la ziar. Chiar scriu pentru ei.
EL: Cînd ai vizitat România?
Mark Baker: Cartea a fost publicată în primăvara acestui an, şi cercetarea mea pentru ea a avut loc în vara-toamna lui 2009.
EL: Asta a fost deci la începutul problemelor economice ale României.
Mark Baker: A fost cam la mijloc, înainte oricum de anunţarea măsurilor de austeritate.
EL: Ai simţit aceste probleme în timpul vizitei tale?
Mark Baker: Cu siguranţă, am scris mai multe cărţi despre România pentru alte publicaţii, şi pot să-ţi spun că Bucureştiul, în 2006-2007, era un oraş în dezvoltare puternică; a fost un boom al imobiliarelor, o mulţime de bani băgaţi în construcţii. Anul trecut, totul era mult mai liniştit.
EL: Şi care crezi că e cauza?
Mark Baker: Cred că, în parte, problema e legată de datorii, oamenii au contractat împrumuturi pe care a trebuit să le plătească mai repede şi mai scump decît se aşteptau. Iar faptul că nu au acces la finanţare în continuare înseamnă că nu se mai pot împrumuta, şi cînd nu poţi să te împrumuţi nu poţi să construieşti. Să vedem cum va ajuta planul de austeritate.
Încă nu se ştie cum a afectat criza turismul din România - probabil cifrele sînt ceva mai jos acum decît în anii trecuţi, dar turismul românesc a crescut mult. Din cauza asta am şi scris a cincea ediţie a acestei cărţi, pentru că turismul românesc a crescut cu 8 procente sau mai mult an de an, şi sînt din ce în ce mai mulţi americani care vin să-şi petreacă vacanţa aici, şi toată lumea se concentrează acum pe România ca destinaţie turistică. Toate ghidurile de călătorie, cele mai importante edituri au un volum dedicat României.
EL: Nu e nimic în plan pentru Republica Moldova?
Mark Baker: E interesant că facem acest interviu acum, pentru că această a cincea ediţie este prima ediţie care nu include Republica Moldova. Cele de pînă acum au pus laolaltă România şi Moldova într-un singur volum, ca ţări separate, dar anul acesta editorul "Lonely Planet" a decis să separe Moldova, şi cred că de acum înainte Moldova va avea un volum separat.
EL: Un semn bun...
Mark Baker: Cred că e un semn bun. Ar putea exista un argument geografic, cultural, lingvistic, pentru care două cărţi separate să fie puse într-un singur volum, dar turiştii nu vizitează în aceeaşi călătorie România şi Moldova. Cînd cineva se gîndeşte să viziteze România nu leagă neapărat şi Moldova de această călătorie. Poate sînt unii care fac asta, dar deciziile de a vizita aceste două ţări sînt, cred, separate pentru cei mai mulţi dintre ei. Mă refer la turiştii americani, sau cei occidentali.
EL: Povesteşte-ne ce ţi-a plăcut mai mult în vizita ta în România. A existat ceva care ţi-a plăcut foarte mult? Spune-ne şi dacă a fost ceva care nu ţi-a plăcut deloc.
Mark Baker: Am foarte multe experienţe memorabile, dar am să încep cu ceva care m-a impresionat neplăcut, şi a fost o surpriză pentru mine. În partea de sud-vest a României, mai jos de Timişoara, se află Băile Herculane.
În anii 30 ai secolului trecut, Patrick Leigh Fermor a scris o carte de călătorii, "Între pădure şi apă", un volum foarte frumos scris, e vorba între altele şi despre Transilvania. Fermor s-a oprit în drumul său la Băile Herculane, şi descrie acest loc incredibil de frumos şi de splendid, care era iubit şi de familia Habsburg.
Am vrut să văd cum a supravieţuit acest loc perioadei comuniste şi anilor de după comunism. Nu ştiu dacă ai fost acolo recent, dar e total în ruină. În ediţia anterioară a "Lonely Planet Romania", ediţia a patra, se recomandă Băile Herculane, sunt recomandate apele termale. Aşa că m-am dus acolo, şi am văzut că acum călătorul nu se mai poate bucura de acele ape termale, şi nu are de ce să mai viziteze acel loc, decît poate doar ca să vadă ruinele unui loc altădată frumos. Din păcate.
Aşa ca am scris că e ca o vizită la Pompei, unde vezi ruinele unei civilizaţii antice. Sper că situaţia se va schimba, am înţeles că e o dispută legată de proprietate acolo. Cît despre lucrurile bune pe care le-am trăit, poate la mare? Stînd la o bere la Vama Veche?
EL: Un loc foarte la modă...
Mark Baker: Litoralul Mării Negre este foarte dezvoltat, sînt locuri bune, locuri mai puţin bune, dar la Vama Veche chiar m-am simţit în largul meu. Ştiu că are o reputaţie pentru viaţa boemă, dar nu numai pentru asta mi-a plăcut. S-a construit mai puţin acolo, e încă un loc mai relaxat, şi chiar m-am bucurat de muzica pînă la miezul nopţii, la o bere.
