Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi ştirile. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Seful unei subdiviziuni a securitatii transnistriene, Vladimir Bordorean declară într-un interviu acordat agenției Olvia press că jurnalistul Ernest Vardanean, condamnat la 15 ani de detenție pentru spionaj împotriva nerecunoscutei Republici Nistrene, ar fi renunțat la eventuale căi de atac a verdictului pronunțat la Tiraspol. Potrivit aceleași surse, Vardanean a adresat o cerere de grațiere liderului transnistrean Igor Smirnov. Agenţia publică fotocopia demersului atribuit lui Vardanean fără să certifice autenticitatea sa.
Citând un interviu din ziarul „Komsomolskaya Pravda”, agenţia rusă de ştiri „Novyi Region” a publicat comentariile unui oficial de la Tiraspol pe tema sentinţei de 15 ani de închisoare pronunţată împotriva jurnalistului Ernest Vardeanean pentru spionaj în favoatra Moldovei. Generalul-maior Mihail Rossihin, prezentat drept viceministrul securităţii, i-a incriminat lui Vardanean faptul că a cules informaţii din surse deschise, adică accesibile oricui. El a spus printre altele că Vardanean n-ar fi primit 15 ani de închisoare, dacă ar fi adunat informaţii ca să consolideze aşa-numitul „stat” transnistrean – sugerând că intenţiile ziaristului au fost de a-l şubrezi. Generalul a mai spus că Vardanean îşi va ispăşi pedeapsa într-o colonie penitenciară cu regim „sever”.
Familia lui Ilie Cazac, tânărul de 24 de ani aflat de 10 luni în detenţia autorităţilor transnistrene, este îngrijorată că fostul agent fiscal de la Tighina poate avea aceeaşi soartă ca jurnalistul Ernest Vardanean. La o conferinţă de presă, mama tânărului, Stela Surchicean a criticat autorităţile de la Chişinău că ar face prea puţin ca să obţină eliberarea lui Cazac.
Vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Victor Osipov, a chemat partenerii externi implicaţi în procesul de reglementare a conflictului transnistrean să-și amplifice eforturile de eliberare a lui Ilie Cazac şi Ernest Vardanian. Scrisori oficiale în acest sens au fost adresate diplomaţilor, care reprezintă Rusia, Ucraina, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi OSCE, precum şi Kazahstanul, ţară ce deţine preşedinţia acestei organizaţii în anul 2010.
Şi Consiliul Europei şi-a exprimat îngrijorarea faţă de soarta ziaristului Ernest Vardanean. Într-o declaraţie de presă, Consiliul Europei critică felul cum s-a desfăşurat procesul şi „sentinţa extrem de dură” dată ziaristului. Tot joi, 23 decemrbie, reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, a spus că verdictul în cazul Vardanean este „o încălcare a drepturilor omului”.
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a validat rezultatele alegerilor din 28 noiembrie. După renumărarea voturilor cerută de comunişti, înalta instanţă a constatat că încălcările depistate nu au fost de natură să schimbe rezultatele scrutinului şi împărţirea mandatelor. Astfel, în Parlamentul Republicii Moldoda Partidul Comuniştilor va avea 42 de deputaţi, Partidul Liberal Democrat – 32, Partidul Democrat 15 şi Partidul Liberal – 12 deputaţi.
Într-un interviu de sfârşit de an acordat în exclusivitate Europei Libere, comisarul european pentru extindere şi bună-vecinătate, Stefan Fuele a lăudat progresele făcute de Republica Moldova în apropierea de Uniunea Europeană. Comisarul european a spus că dintre ţările Parteneriatului Estic, Ucraina şi Republica Moldova au făcut cele mai mari progrese, inclusiv pe calea liberalizării vizelor. Vorbind despre acordarea cetăţeniei române pentru moldoveni, Fule a spus că ea este la latitudinea guvernului român şi nu influenţează extinderea spaţiului Schengen.
Statele Unite şi Uniunea Europeană au anunţat că-şi „revizuiesc” relaţiile cu Belarus după alegerile prezidenţiale de duminică, 19 decembrie, câştigate de preşedintele în exerciţiu, Alyaksandr Lukashenka. Într-o rară declaraţie comună, secretarul de stat american Hillary Clinton şi coordonatoarea politicii externe europene Catherine Ashton au cerut conducerii de la Minsk să-i pună în libertate pe cei peste 600 de demonstranţi arestaţi la protestele din 19 decembrie. În declaraţie se mai spune că evoluţiile de la Minsk „sunt un pas înapoi” pentru Republica Belarus, dar nu sunt menţionate eventuale sancţiuni occidentale.
Preşedintele rus, Dimiti Medvedev a spus că omologul său american, Barack Obama este „un lider care îşi ţine promisiunile” ca urmare a ratificării în Senatul Statelor Unite a tratatului START, considerat vital pentru „re-setarea” relaţiei bilaterale. Într-o declaraţie la televiziunea rusă, Medvedev l-a felicitat pe Obama pentru că a obţinut ratificarea „în circumstanţe dificile” din cauza opoziţiei iniţiale a senatorilor republicani. Cei doi lideri, care au semnat în aprilie tratatul privind reducerea arsenalelor nucleare, au purtat o convorbire telefonică. Duma de Stat a Rusiei urma să-şi dea şi ea votul pentru ratificarea documentului, dar parlamentarii ruşi au avertizat că întreaga procedură poate dura până în anul viitor.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Jurnalistul Ernest Vardanean a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru spionaj din surse deschise, adică accesibile oricui, cum ar fi spre exemplu ziarele, radioul şi televiziunea. Aşa a lăsat să se înţeleagă generalul Ghennadi Rossihin, prezentat drept viceministrul mgb-ului transnistrean, într-un interviu cu presa rusă. Ce este colectarea de informaţii din surse deschise şi a fost sau nu condamnat Ernest Vardanean numai pentru faptul că şi-a făcut meseria de jurnalist, l-am întrebat pe invitatul nostru, politologul de la Tiraspol Andrei Safonov.
Andrei SafonovAndrei Safonov: În prezent, noi, cel puţin reprezentanţii unor media independente, vrem să cerem explicaţii concrete de la ministerul securităţii: ce înseamnă declaraţia citată de unele publicaţii, cu referinţă la ministrul adjunct al securităţii Ghenadi Rossihin, care slujeşte acolo în calitate de general-maior. Din câte se ştie, MGB-ul transnistrean a declarat în repetate rânduri că se conduce de codul penal, care prevede în mod clar cazurile privind înalta trădare.
Prin urmare, putem spune fără echivoc că pentru colectarea informaţiei din surse accesibile publicului nimeni nu poate fi condamnat sau supus oricărei forme de urmărire penală. De fapt, colectarea informaţiei din surse deschise înseamnă că jurnalistul sau oricare altă persoană nu are nevoie pentru asta de acces la informaţii ce constituie un secret militar, de stat sau oricare altă informaţie protejată de stat. De aceea, dorim să ni se explice totuşi dacă cetăţeanul „rmn” Ernest Vardanean a fost condamnat pentru colectrea informaţiei din surse închise, adică a obţinut informaţii ce reprezintă un secret de stat sau militar, sau el doar îşi exercita meseria de jurnalist. Când vom cunoaşte aceste detalii, vom putea să discutăm mai detaliat asupra subiectului. Însă un lucu îmi este clar: colectarea informaţiei din surse deschise nu reprezintă o infracţiune. Iarăşi, dacă e să ne conducem de buchia legii, trebuie să vedem ce anume i se încriminează lui Ernest Vardanean? Nu s-a comunicat nimic în acest sens. Nu o dată am spus că, în opinia mea, şedinţele de judecată trebuiau să fie deschise publicului şi doar şedinţele în care se discuta aspecte privind secretul de stat sau militar puteau să se petreacă cu uşile închise. Însă, ţinând cont de faptul că nici mama lui Ernest nu mi-a putut răspunde la întrebarea dacă acesta şi-a recunoscut sau nu vina în timpul procesului, este foarte greu să vorbim de ce anume se face vinovat Ernest Vardanean. Nu pot decât să spun, ţinând cont de informaţiile pe care deja eu le deţin din surse deschise, că nu s-a făcut nimic public care să-l încrimineze pe Ernest de colectarea informaţiei ce reprezintă secret de stat sau militar. Dacă vor fi făcute unele explicaţii, va trebui să revenim asupra subiectului. Însă, deocamdată nu există nici o informaţie în acet sens referitoare la Ernest Vardanean.
Europa Liberă: Dle Safonov, dar cât de credibilă poate fi o decizie luată de o instanţă care, trebuie menţionat, nu este recunoscută internaţional, iar în al doilea rând, care s-a bazat pe un autodenunţ?
Andrei Safonov: Aici trebuie să facem o distincţie clară între declarţiile care se fac în timpul urmăririi penale şi cele care se fac în timpul procesului de judecată. Uneori se întâmplă că acuzatul neagă declaraţiile pe care le-a făcut în timpul urmăririi penale, spunând că asupra lui s-au exercitate presiuni, fie că era stresat. De aceea aş vrea să se ştie cum anume s-a comportat Ernest Vardanean în timpul procesului, dar nu în cadrul urmăririi penale. Declaraţia făcută la televizor nu poartă un caracter oficial, ca declaraţiile care se fac în timpul procesului când persoana recunoaşte sau, din contra, respinge acuzaţiile care i se aduc. Nu exclud că lucrurile pot sta exact aşa cum a declarat la televizor, însă trebuie să ne conducem de buchia legii, bazându-ne pe fapte concrete. În ceea ce priveşte faptul că o asemenea instanţă este sau nu recunoscută internaţonal, aici deja deviem de la subiect. De exemplu, eu cred că sentinţa pronunţată în cazul grupului Ilaşcu, unde au fost aduse dovezi clare de comiterea unor infracţiuni, deşi el le numea lupta împotriva regimului separatist, cred că sentinţa a fost una corectă. Cazul lui Ernest Vardanean este diferit, aici nu putem vorbi despre activităţi diversioniste sau lupta de partizani, vorbim despre colectarea informaţiei din surse publice. Repet, vom verifica dacă informaţia prezentată de dl Rossihin reflecă poziţia oficială a Curţii supreme de la Tiraspol şi a ministerului de securitate.
Europa Liberă: opinia politologului de la Tiraspol, Andrei Safonov.
Colega noastră, Diana Răileanu, i-a adresat acelaşi întrebări analistului politic, juristului Corneliu Gurin de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT din Chişinău.
Corneliu GurinCorneliu Gurin: Sunt nişte autorităţi judiciare neconstituţionale, care nu sunt recunoscute de către autorităţile Republicii Moldova, de aceea multe discuţii despre proceduri, respectarea drepturilor ş.a.m.d. nu pot fi din starp, pentru că-i ilegală însăşi instanţa. Dacă încercăm să intrăm în chiţibuşuri juridice, a fost sau nu a fost, din ce surse, asta înseamnă că recunoaştem această procedură.
Europa Liberă: Dar, în general, poate fi vorba despre spionaj din surse deschise?
Corneliu Gurin: Nu există infracţiunea de spionaj, cel puţin nu poate fi acuzat conform legislaţiei Republicii Moldova şi legislaţiei internaţionale pentru că este vorba despre un stat nerecunoscut şi din start nu poate fi o asemenea infracţiune cunoscută sau recunoscută ca atare.
Europa Liberă: Cât de întemeiată sau credibilă poate fi o decizie a unei instanţe care se bazează doar pe autodenunţ?
Corneliu Gurin: Orice decizie a unei instanţe recunoscute este ilegală, dacă se bazează doar pe autodenunţ, mai ales dacă aceste depoziţii în cadrul cercetărilor judecătoreşti se schimbă şi persoana renunţă la depoziţiile făcute anterior. Atunci chiar au o problemă cei cu baza doveditoare. Iar pentru o instanţă neconstituţională, din start acest lucru trezeşte dubii şi de fapt pune la îndoală întregul proces, din start face întregul proces ilegal, puţin credibil şi, într-o ţară normală, cu o justiţie normală, procesul ar fi încetat fără a se purcede la examinarea tuturor faptelor expuse, deci ar fi încetat chiar la prima etapă, fără a se cerceta suplimentar.
Europa Liberă: opinia expertului Victor Gurin, de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT din Chişinău.
Săptămâna trecută, a continuat şirul reacţiilor de protest locale şi internaţionale la decizia luată la Tiraspol împotriva jurnalistului Ernest Vardanean. Printre acestea şi declaraţia PEN Club-ului din Republica Moldova – filială a Asociaţiei Mondiale a Scriitorilor (International PEN) cu sediul la Londra. În declaraţie se spune că sentinţa de condamnare la 15 ani de închisoare a lui Ernest Vardarean, pentru o aşa-zisă „înaltă trădare”, a fost pronunţată în urma unui proces închis, tipic stalinist, prin încălcarea celor mai elementare drepturi ale inculpatului, inclusiv a dreptului la apărare. Preşedintele PEN Club-ului din Moldova, scriitorul Vitalie Ciobanu, a declarat Europei Libere că după pronunţarea verdictului, acum, se cere o mobilizare şi mai puternică a opiniei publice din Moldova şi a celei internaţionale.
Vitalie CiobanuVitalie Ciobanu: Dincolo de eforturile politicienilor, de schemele diplomatice, de negocierile mai mult sau mai puţin sofisticate şi impenetrabile adesea, care sunt purtate la nivel înalt, în cancelarii occidentale, internaţionale, este foarte important ca opinia publică din Moldova să se manifeste, să aibă un glas ale ei, să protesteze. Eu cred că situaţia drepturilor omului în Transnistria şi mai ales, iată, asemenea cazuri, extrem de triste, ne pot sensibiliza pe noi noi toţi moldovenii, indiferent de naţionalitate, indiferent de opiniile noastre politice, de religie ş.a.m.d., că suntem, că ne considerăm români etnici, sau populaţie rusofonă, ucraineni, ruşi, evrei, nu contează, găgăuzi, iată avem, mi se pare, o bază de solidarizare în jurul unor valori. Este inadmisibil ca în Republica Moldova, care este un stat recunoscut pe plan internaţional, un stat democratic, sigur, cu multe hibe, cu multe restanţe în ce priveşte europenizarea, să existe acest pericol al răpirii unor cetăţeni de-ai noştri. Comunitatea internaţională este nevoită să facă un fel de joc de glezne în faţa ruşilor, întrucât se ştie foarte bine că doar Moscova poate determina autorităţile de la Tiraspol să se comporte mai civilizat, mai omeneşte. Şi Moldova, şi populaţia Republicii Moldova constatăm iată că rămâne ostatica acestor jocuri geopolitice care se fac peste capul nostru. Încă o dată, mi se pare că este datoria noastră civică să facem totul pentru a ne apăra cetăţenii, să arătăm şi clasei noastre politice, da şi cancelariilor occidentale, şi Federaţiei Ruse, şi altor actori politici de nivel global că în Moldova trăiesc oameni, trăiesc cetăţeni, trăiesc personalităţi care nu mai acceptă să fie tratate drept o masă de manevră, drept o carne de tun în nişte jocuri mizerabile.
Europa Liberă: opinia scriitorului Vitalie Ciobanu, preşedintele PEN-Clubului din Moldova.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Seful unei subdiviziuni a securitatii transnistriene, Vladimir Bordorean declară într-un interviu acordat agenției Olvia press că jurnalistul Ernest Vardanean, condamnat la 15 ani de detenție pentru spionaj împotriva nerecunoscutei Republici Nistrene, ar fi renunțat la eventuale căi de atac a verdictului pronunțat la Tiraspol. Potrivit aceleași surse, Vardanean a adresat o cerere de grațiere liderului transnistrean Igor Smirnov. Agenţia publică fotocopia demersului atribuit lui Vardanean fără să certifice autenticitatea sa.
Citând un interviu din ziarul „Komsomolskaya Pravda”, agenţia rusă de ştiri „Novyi Region” a publicat comentariile unui oficial de la Tiraspol pe tema sentinţei de 15 ani de închisoare pronunţată împotriva jurnalistului Ernest Vardeanean pentru spionaj în favoatra Moldovei. Generalul-maior Mihail Rossihin, prezentat drept viceministrul securităţii, i-a incriminat lui Vardanean faptul că a cules informaţii din surse deschise, adică accesibile oricui. El a spus printre altele că Vardanean n-ar fi primit 15 ani de închisoare, dacă ar fi adunat informaţii ca să consolideze aşa-numitul „stat” transnistrean – sugerând că intenţiile ziaristului au fost de a-l şubrezi. Generalul a mai spus că Vardanean îşi va ispăşi pedeapsa într-o colonie penitenciară cu regim „sever”.
Familia lui Ilie Cazac, tânărul de 24 de ani aflat de 10 luni în detenţia autorităţilor transnistrene, este îngrijorată că fostul agent fiscal de la Tighina poate avea aceeaşi soartă ca jurnalistul Ernest Vardanean. La o conferinţă de presă, mama tânărului, Stela Surchicean a criticat autorităţile de la Chişinău că ar face prea puţin ca să obţină eliberarea lui Cazac.
Vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Victor Osipov, a chemat partenerii externi implicaţi în procesul de reglementare a conflictului transnistrean să-și amplifice eforturile de eliberare a lui Ilie Cazac şi Ernest Vardanian. Scrisori oficiale în acest sens au fost adresate diplomaţilor, care reprezintă Rusia, Ucraina, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi OSCE, precum şi Kazahstanul, ţară ce deţine preşedinţia acestei organizaţii în anul 2010.
Şi Consiliul Europei şi-a exprimat îngrijorarea faţă de soarta ziaristului Ernest Vardanean. Într-o declaraţie de presă, Consiliul Europei critică felul cum s-a desfăşurat procesul şi „sentinţa extrem de dură” dată ziaristului. Tot joi, 23 decemrbie, reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, a spus că verdictul în cazul Vardanean este „o încălcare a drepturilor omului”.
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a validat rezultatele alegerilor din 28 noiembrie. După renumărarea voturilor cerută de comunişti, înalta instanţă a constatat că încălcările depistate nu au fost de natură să schimbe rezultatele scrutinului şi împărţirea mandatelor. Astfel, în Parlamentul Republicii Moldoda Partidul Comuniştilor va avea 42 de deputaţi, Partidul Liberal Democrat – 32, Partidul Democrat 15 şi Partidul Liberal – 12 deputaţi.
Într-un interviu de sfârşit de an acordat în exclusivitate Europei Libere, comisarul european pentru extindere şi bună-vecinătate, Stefan Fuele a lăudat progresele făcute de Republica Moldova în apropierea de Uniunea Europeană. Comisarul european a spus că dintre ţările Parteneriatului Estic, Ucraina şi Republica Moldova au făcut cele mai mari progrese, inclusiv pe calea liberalizării vizelor. Vorbind despre acordarea cetăţeniei române pentru moldoveni, Fule a spus că ea este la latitudinea guvernului român şi nu influenţează extinderea spaţiului Schengen.
Statele Unite şi Uniunea Europeană au anunţat că-şi „revizuiesc” relaţiile cu Belarus după alegerile prezidenţiale de duminică, 19 decembrie, câştigate de preşedintele în exerciţiu, Alyaksandr Lukashenka. Într-o rară declaraţie comună, secretarul de stat american Hillary Clinton şi coordonatoarea politicii externe europene Catherine Ashton au cerut conducerii de la Minsk să-i pună în libertate pe cei peste 600 de demonstranţi arestaţi la protestele din 19 decembrie. În declaraţie se mai spune că evoluţiile de la Minsk „sunt un pas înapoi” pentru Republica Belarus, dar nu sunt menţionate eventuale sancţiuni occidentale.
Preşedintele rus, Dimiti Medvedev a spus că omologul său american, Barack Obama este „un lider care îşi ţine promisiunile” ca urmare a ratificării în Senatul Statelor Unite a tratatului START, considerat vital pentru „re-setarea” relaţiei bilaterale. Într-o declaraţie la televiziunea rusă, Medvedev l-a felicitat pe Obama pentru că a obţinut ratificarea „în circumstanţe dificile” din cauza opoziţiei iniţiale a senatorilor republicani. Cei doi lideri, care au semnat în aprilie tratatul privind reducerea arsenalelor nucleare, au purtat o convorbire telefonică. Duma de Stat a Rusiei urma să-şi dea şi ea votul pentru ratificarea documentului, dar parlamentarii ruşi au avertizat că întreaga procedură poate dura până în anul viitor.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Jurnalistul Ernest Vardanean a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru spionaj din surse deschise, adică accesibile oricui, cum ar fi spre exemplu ziarele, radioul şi televiziunea. Aşa a lăsat să se înţeleagă generalul Ghennadi Rossihin, prezentat drept viceministrul mgb-ului transnistrean, într-un interviu cu presa rusă. Ce este colectarea de informaţii din surse deschise şi a fost sau nu condamnat Ernest Vardanean numai pentru faptul că şi-a făcut meseria de jurnalist, l-am întrebat pe invitatul nostru, politologul de la Tiraspol Andrei Safonov.
Prin urmare, putem spune fără echivoc că pentru colectarea informaţiei din surse accesibile publicului nimeni nu poate fi condamnat sau supus oricărei forme de urmărire penală. De fapt, colectarea informaţiei din surse deschise înseamnă că jurnalistul sau oricare altă persoană nu are nevoie pentru asta de acces la informaţii ce constituie un secret militar, de stat sau oricare altă informaţie protejată de stat. De aceea, dorim să ni se explice totuşi dacă cetăţeanul „rmn” Ernest Vardanean a fost condamnat pentru colectrea informaţiei din surse închise, adică a obţinut informaţii ce reprezintă un secret de stat sau militar, sau el doar îşi exercita meseria de jurnalist. Când vom cunoaşte aceste detalii, vom putea să discutăm mai detaliat asupra subiectului. Însă un lucu îmi este clar: colectarea informaţiei din surse deschise nu reprezintă o infracţiune. Iarăşi, dacă e să ne conducem de buchia legii, trebuie să vedem ce anume i se încriminează lui Ernest Vardanean? Nu s-a comunicat nimic în acest sens. Nu o dată am spus că, în opinia mea, şedinţele de judecată trebuiau să fie deschise publicului şi doar şedinţele în care se discuta aspecte privind secretul de stat sau militar puteau să se petreacă cu uşile închise. Însă, ţinând cont de faptul că nici mama lui Ernest nu mi-a putut răspunde la întrebarea dacă acesta şi-a recunoscut sau nu vina în timpul procesului, este foarte greu să vorbim de ce anume se face vinovat Ernest Vardanean. Nu pot decât să spun, ţinând cont de informaţiile pe care deja eu le deţin din surse deschise, că nu s-a făcut nimic public care să-l încrimineze pe Ernest de colectarea informaţiei ce reprezintă secret de stat sau militar. Dacă vor fi făcute unele explicaţii, va trebui să revenim asupra subiectului. Însă, deocamdată nu există nici o informaţie în acet sens referitoare la Ernest Vardanean.
Europa Liberă: Dle Safonov, dar cât de credibilă poate fi o decizie luată de o instanţă care, trebuie menţionat, nu este recunoscută internaţional, iar în al doilea rând, care s-a bazat pe un autodenunţ?
Andrei Safonov: Aici trebuie să facem o distincţie clară între declarţiile care se fac în timpul urmăririi penale şi cele care se fac în timpul procesului de judecată. Uneori se întâmplă că acuzatul neagă declaraţiile pe care le-a făcut în timpul urmăririi penale, spunând că asupra lui s-au exercitate presiuni, fie că era stresat. De aceea aş vrea să se ştie cum anume s-a comportat Ernest Vardanean în timpul procesului, dar nu în cadrul urmăririi penale. Declaraţia făcută la televizor nu poartă un caracter oficial, ca declaraţiile care se fac în timpul procesului când persoana recunoaşte sau, din contra, respinge acuzaţiile care i se aduc. Nu exclud că lucrurile pot sta exact aşa cum a declarat la televizor, însă trebuie să ne conducem de buchia legii, bazându-ne pe fapte concrete. În ceea ce priveşte faptul că o asemenea instanţă este sau nu recunoscută internaţonal, aici deja deviem de la subiect. De exemplu, eu cred că sentinţa pronunţată în cazul grupului Ilaşcu, unde au fost aduse dovezi clare de comiterea unor infracţiuni, deşi el le numea lupta împotriva regimului separatist, cred că sentinţa a fost una corectă. Cazul lui Ernest Vardanean este diferit, aici nu putem vorbi despre activităţi diversioniste sau lupta de partizani, vorbim despre colectarea informaţiei din surse publice. Repet, vom verifica dacă informaţia prezentată de dl Rossihin reflecă poziţia oficială a Curţii supreme de la Tiraspol şi a ministerului de securitate.
Europa Liberă: opinia politologului de la Tiraspol, Andrei Safonov.
Colega noastră, Diana Răileanu, i-a adresat acelaşi întrebări analistului politic, juristului Corneliu Gurin de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT din Chişinău.
Europa Liberă: Dar, în general, poate fi vorba despre spionaj din surse deschise?
Corneliu Gurin: Nu există infracţiunea de spionaj, cel puţin nu poate fi acuzat conform legislaţiei Republicii Moldova şi legislaţiei internaţionale pentru că este vorba despre un stat nerecunoscut şi din start nu poate fi o asemenea infracţiune cunoscută sau recunoscută ca atare.
Europa Liberă: Cât de întemeiată sau credibilă poate fi o decizie a unei instanţe care se bazează doar pe autodenunţ?
Corneliu Gurin: Orice decizie a unei instanţe recunoscute este ilegală, dacă se bazează doar pe autodenunţ, mai ales dacă aceste depoziţii în cadrul cercetărilor judecătoreşti se schimbă şi persoana renunţă la depoziţiile făcute anterior. Atunci chiar au o problemă cei cu baza doveditoare. Iar pentru o instanţă neconstituţională, din start acest lucru trezeşte dubii şi de fapt pune la îndoală întregul proces, din start face întregul proces ilegal, puţin credibil şi, într-o ţară normală, cu o justiţie normală, procesul ar fi încetat fără a se purcede la examinarea tuturor faptelor expuse, deci ar fi încetat chiar la prima etapă, fără a se cerceta suplimentar.
Europa Liberă: opinia expertului Victor Gurin, de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT din Chişinău.
Săptămâna trecută, a continuat şirul reacţiilor de protest locale şi internaţionale la decizia luată la Tiraspol împotriva jurnalistului Ernest Vardanean. Printre acestea şi declaraţia PEN Club-ului din Republica Moldova – filială a Asociaţiei Mondiale a Scriitorilor (International PEN) cu sediul la Londra. În declaraţie se spune că sentinţa de condamnare la 15 ani de închisoare a lui Ernest Vardarean, pentru o aşa-zisă „înaltă trădare”, a fost pronunţată în urma unui proces închis, tipic stalinist, prin încălcarea celor mai elementare drepturi ale inculpatului, inclusiv a dreptului la apărare. Preşedintele PEN Club-ului din Moldova, scriitorul Vitalie Ciobanu, a declarat Europei Libere că după pronunţarea verdictului, acum, se cere o mobilizare şi mai puternică a opiniei publice din Moldova şi a celei internaţionale.
Europa Liberă: opinia scriitorului Vitalie Ciobanu, preşedintele PEN-Clubului din Moldova.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
